Comunicarea deschisă

< Înapoi < Înapoi la Hărțuire și intimidare < Înapoi la Accesele de furie

Comunicarea deschisă

Comunicarea nu se produce doar prin cuvinte. Comunicăm și nonverbal cu ajutorul limbajului corpului (expresii faciale, postură, gesturi). Mai mult, și tonul vocii influențează modul în care oamenii ne înțeleg mesajul.

Totodată, trebuie să fie luate în considerare cele patru aspecte diferite ale unui mesaj (informație, relație, apel și auto-revelare) atunci când încercăm să comunicăm eficient.

Concluzie: nu este ușor de transmis un mesaj așa cum dorește emițătorul (în acest caz, Maria) să fie înțeles și este chiar mai dificil pentru destinatar să decodifice sensul intenționat al mesajului, după cum se vede din incapacitatea mamei Mariei de a înțelege ceea ce comunică fiica ei.

Astfel, este important să ne „deschidem” comunicarea. Comunicarea deschisă ne permite să redăm aspectele implicite ale unui mesaj în mod mai explicit și să ne asigurăm că nu există interpretări greșite. Uneori, este posibil ca nici emițătorii să nu cunoască adevărata intenție a unui mesaj comunicat sau a unui comportament. De pildă, bebelușii și copiii mici care nu pot să facă față propriilor sentimente, condiții și nevoi, de multe ori nu au capacitatea de a comunica aceste lucruri clar. Prin urmare, este datoria părinților sau a altor adulți să-și dea seama de aceste lucruri (Exemple: Copilul este bolnav sau îi este foame? E ceva care îi provoacă durere sau este doar obosit?). Situația cu fata de 9 ani pare să sugereze că aceasta nu este total conștientă de nevoile ei. Astfel, este sarcina dvs. de părinte să încercați să-i înțelegeți pe copii. Eforturile dvs. de comunicare deschisă vă pot ajuta să clarificați aspectele implicite ale mesajului lor.

Cum putem să ne „deschidem” comunicarea?

În primul rând: Arătați-i copilului ce ați înțeles sau ce ați reținut din mesajul său. Abțineți-vă de la a interpreta modul său de a vorbi și a acționa. Doar oferiți feedback în funcție de ce ați auzit sau văzut.

În al doilea rând: Și dvs. trebuie să faceți un efort pentru a comunica deschis propriile sentimente, gânduri, dorințe și nevoi. Aveți grijă să nu le exprimați la modul implicit.

În al treilea rând: Acordați suficient timp pentru dialog și comunicare în general, demonstrându-i astfel copilului: „Ești important pentru mine. Mă interesează persoana ta, gândurile, emoțiile tale și viața ta.” Această abordare favorizează sentimentul profund că este acceptat și sprijină încrederea în sine a copilului.

Pentru oportunități de a exersa comunicarea deschisă, continuați lectura aici