Performanța școlară

Pregătire fizică – pregătire mentală!?

Studii recente susțin ipoteza că tinerii și copiii au parte de o gamă variată de beneficii sociale și școlare atunci când se implică în mod regulat în activități fizice adecvate dezvoltării lor.

Chiar dacă performanța școlară este influențată de mulți factori, există dovezi substanțiale care fac legătura cu activitatea fizică regulată în cel puțin trei domenii mari:

• funcțiile cognitive (ca memoria, atenția/concentrarea, capacitatea verbală, evaluarea și utilizarea informațiilor, abilitățile de rezolvare a problemelor);
• comportamentul școlar și școlarizarea (precum comportamentul la clasă, prezența, participarea la ore, efectuarea temelor, concentrarea pe sarcini);
• rezultatele școlare (ca notele, rezultatele la testele standardizate, evaluările formale).

Participarea la activități fizice poate aduce beneficii din punct de vedere al performanței școlare, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Cercetările efectuate indică o putere mai mare de concentrare asupra activității de la clasă după ce copiii au desfășurat o activitate fizică, ceea ce le permite să fie mai concentrați și mai atenți. În timp, copiii care desfășoară activități fizice în mod regulat demonstrează o îmbunătățire a abilităților cognitive și a atitudinilor, nu numai în ceea ce privește abilitățile cognitive de bază, precum atenția și memoria, ci și a atitudinilor și convingerilor care influențează performanța școlară, cum sunt motivația, eficacitatea personală, satisfacția și învățarea autonomă. Potrivit studiilor, cu cât copiii sunt mai activi, cu atât este mai bună performanța lor școlară din punct de vedere al competențelor de scriere, citire și aritmetică. Prin urmare este imperativ ca politicile și regulamentele școlare să asigure că toți copiii se bucură de beneficiile activității fizice regulate.

Cu toate acestea, realitatea școlară este alta și sugerează că studiile, teoria și recomandările au deseori un impact redus asupra practicilor educaționale. Sistemele de învățământ din toată lumea se confruntă cu tăieri bugetare semnificative. Astfel că, atunci când în societățile „obsedate de note” se alege între a investi în priorități legate de studiu și a investi în educația fizică, cea din urmă este deseori neglijată. Un raport UNESCO din anul 2013 referitor la un studiu mondial privind educația fizică arată că, în ciuda angajamentului oficial față de educația fizică, fie prin legislație, fie ca practică generală, asigurarea acesteia este departe de a fi realizată (http://unesdoc.unesco.org/images/0022/002293/229335e.pdf).

Astfel, faptul că nu se asigură un echilibru între rezultatele școlare și bunăstarea fizică a tinerilor nu numai că încalcă drepturile omului și ale copilului, ci este neînțelept și din punct de vedere economic. Dovezile arată că nivelul condiției fizice în rândul tinerilor a scăzut din cauza unor stiluri de viață din ce în ce mai sedentare și a nivelului ridicat al obezității. Situația este mai gravă în unele țări din cauza unei coordonări școală – comunitate insuficiente și/sau inadecvate, a lipsei de oportunități de activitate fizică, a unor probleme ce țin de educația fizică, inclusiv timpul insuficient alocat la nivelul curriculumului, statutul disciplinei și al cadrelor didactice, lipsa de resurse (personal didactic, facilități și echipamente) etc. Într-un deceniu sau două, nu va avea de suferit la propriu numai generația tânără, ci și performanța economică. Creșterea cheltuielilor cu sănătatea va anula categoric reducerea cheltuielilor prin politicile educaționale lipsite de perspectivă din prezent.

După ce o școală sau un sistem național de educație a decis să se implice în creșterea bunăstării fizice a elevilor, trebuie răspuns la mai multe întrebări, inclusiv care este modalitatea cea mai adecvată, intensitatea și durata optimă a activității fizice în funcție de vârstă, sex și capacitatea de învățare a elevilor, precum și care sunt momentele potrivite pentru activitatea fizică școlară și/sau educația fizică. Studiile sugerează că beneficiile cognitive cele mai importante ale educației fizice s-au obținut atunci când orele de educație fizică au fost programate la începutul sau la jumătatea zilei de școală, mai degrabă decât la sfârșit. Mai sunt necesare și alte studii pentru a răspunde complet la aceste întrebări, dar există deja suficiente dovezi care reclamă mai multă acțiune și oportunități de activitate fizică mai numeroase pentru toți elevii, pe tot parcursul zilei de școală.

După cum s-a exprimat în mod elocvent un specialist în neuroștiințe, dacă vrei copii dezvoltați intelectual: „Taie din ora de matematică în favoarea dansului sau a plimbărilor, săriturilor, jocului de-a prinselea… teoria fiind că ceea ce pune inima în mișcare va face și creierul să zbârnâie!”
https://beta.theglobeandmail.com/news/national/education/how-physical-exercise-helps-to-get-students-intellectually-fit/article20284157/

Surse de referință

Corelația dintre activitatea fizică din școală, inclusiv educația fizică, și performanța școlară. Departamentul pentru Sănătate și Servicii Sociale al Statelor Unite, Centrele pentru Controlul și Prevenția Bolilor, Centrul pentru Prevenirea Bolilor Cronice și Promovarea Sănătății, Divizia pentru Sănătate Școlară și Sănătatea Adolescenților www.cdc.gov/healthyyouth/health_and_academics/pdf/pa-pe_paper.pdf versiune revizuită – iulie 2010