Bunăstarea este un drept fundamental al copilului

Convenția ONU cu privire la drepturile copilului (20 noiembrie 1989), articolul 17, le cere statelor semnatare să protejeze „bunăstarea socială, spirituală și morală și sănătatea fizică și morală” a tuturor copiilor de pe teritoriul lor. Convenția cu privire la drepturile copilului (CDC) reflectă prevederile generale ale Declarației universale a drepturilor omului, din 10 decembrie 1948,  https://www.un.org/en/universal-declaration-human-rights/index.html, inclusiv dreptul la viață (DUDO, articolul 3; CEDO, articolul 2) și la sănătate și bunăstare (DUDO, articolul 25; CEDO, articolul 2).

Drepturile omului și ale copilului depind de implementarea și protecția lor. Dezvoltarea sănătoasă a unei persoane din punct de vedere cognitiv, emoțional, comportamental, fizic și social reprezintă prin urmare un obiectiv-cheie al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Totuși, sănătatea și bunăstarea noastră fizică nu depind numai de condițiile predominante de trai și de sistemele de protecție socială asigurate de statul în care trăim, ci și de obiceiurile noastre de viață. Iar dacă aceste obiceiuri susțin sănătatea și bunăstarea fizică sau le afectează ține de alegerile personale și de responsabilitatea noastră. Când facem astfel de alegeri, ne exercităm dreptul la libertate, ceea ce înseamnă că putem fi doar încurajați, nu și obligați, să ducem o viață înțeleaptă (DUDO, articolul 3).

Școala dvs. are, prin urmare, rolul-cheie de a-i ajuta pe tineri să înțeleagă importanța vitală a alegerilor pe care le fac și felul în care acestea le influențează viața și identitatea. Școala dvs. le poate oferi copiilor și adolescenților cunoștințele și abilitățile necesare, sprijin social și consolidare la nivelul mediului și îi poate abilita să adopte tipare de comportament sănătoase pe termen lung. În acest sens, educația fizică de calitate acționează ca fundație pentru implicarea pe tot parcursul vieții în activități fizice și sport. Experiențele de învățare oferite copiilor și tinerilor prin intermediul orelor de educație fizică trebuie să fie adecvate dezvoltării lor, pentru a-i ajuta să dobândească abilități psihomotorii, o înțelegere cognitivă și abilitățile sociale și emoționale necesare pentru a se implica în activități fizice de-a lungul vieții (sursa: adaptat după Asociația pentru Educație Fizică, Declarația de poziție cu privire la sănătate, 2008).

Un factor semnificativ care contribuie la sănătatea, dezvoltarea socială, capacitatea de învățare și rezistența în fața problemelor mentale ale copiilor este activitatea fizică zilnică. Aceasta include jocul liber, deplasarea activă și activitățile recreative, educația fizică la școală, sportul organizat sau exercițiile fizice planificate.

Joaca este un drept legat de dezvoltare care le permite copiilor să-și atingă potențialul deplin, alături de educație, recreere, activitățile culturale, accesul la informații și libertatea de gândire, conștiință și religie.

Convenția ONU cu privire la drepturile copilului definește activitatea fizică și recreerea ca drepturi ale omului, recunoscând explicit dreptul copilului la sănătate (articolul 24), odihnă, timp liber, joacă și activități recreative (articolul 31).

În special comentariul general nr. 4 al ONU: „Sănătatea și dezvoltarea adolescenților în contextul Convenției cu privire la drepturile copilului” https://www.childrensrights.ie/resources/uncrc-general-comment-adolescent-health-and-development-context-convention-rights-child atrage în mod specific atenția asupra importanței informațiilor adecvate pe teme legate de sănătate, inclusiv educația fizică (Secțiunea III, 26).

De asemenea, un comitet al ONU monitorizează implementarea Convenției cu privire la drepturile copilului și recomandă să fie disponibile următoarele:

1. Medii în care joaca și oportunitățile recreative sunt accesibile tuturor copiilor și asigură condiții pentru creativitate.
2. Oportunități de a-și exercita competența prin jocul din propria inițiativă, creșterea motivației, activitate fizică și dezvoltarea abilităților, precum și interacțiuni culturale ludice care îmbogățesc viața.
3. Dreptul la odihnă, care asigură energia necesară și motivația copiilor de a participa la joacă și de a se implica în mod creativ.

Țara dvs. s-a angajat să respecte aceste convenții. Aceasta impune ca dvs., în calitate de director, să depuneți toate eforturile pentru a implementa acest angajament în modul optim posibil, în limitele responsabilității dvs.

Prin urmare, în vederea adoptării unei abordări a școlarizării bazate pe drepturile omului, directorii de școală trebuie să cunoască mai multe despre drepturile omului, democrație și drepturile copiilor, precum și implicațiile acestora pentru gândirea educațională, planificare și evaluare.