Cadru pentru participare și adoptarea deciziilor în școală

Numerele 1 – 5 se referă la notele de mai jos.

Note

Înainte să înceapă o discuție despre probleme și decizii, trebuie să existe reguli pentru a lămuri răspunsul la întrebarea „Cine ce decide?”. La fel ca în cazul unei comunități la nivel național, o comunitate școlară are nevoie de un cadru instituțional formal, care garantează că elevii, părinții și profesorii au un cuvânt de spus și acordă respectul cuvenit față de responsabilitatea legală a directorului și cadrelor didactice. (A se vedea Cadrul de referință al CCD, vol. I, pag. 27 și urm.). În Europa, drepturile elevilor, părinților și cadrelor didactice în procesul de co-decizie diferă de la o țară la alta. În unele țări, școlile au o oarecare libertate de a-și stabili propriul cadru de participare și adoptare a deciziilor, în timp ce în alte țări, acest cadru instituțional este stabilit prin lege. (A se vedea manualul ECD/EDO pentru profesori, vol. III A trăi în democrație, care include o lecție despre modul în care ar trebui să fie administrate școlile: http://www.living-democracy.com/ro/textbooks/volume-3/part-4/unit-9/lesson-4/)

Indiferent de abordarea adoptată, modul în care se conduce o școală trebuie să fie stabilit democratic:

• Cum pot avea ocazia să participe toți profesorii, elevii și părinții?
• Cum se poate organiza luarea deciziilor atât democratic, cât și eficient?
• Care sunt responsabilitățile personalului?
• Care este rolul și responsabilitatea directorului școlii?

Diagrama de pe pagina anterioară se bazează pe un cadru legal adoptat. Acesta este un exemplu al modului în care pot fi abordate întrebările menționate mai sus. Există și structuri instituționale alternative, însă întrebările la care trebuie să răspundă sunt aceleași.

Notele următoare se referă la numerele din diagramă.

Nivelul clasei

(Nr. 1) Participarea democratică începe la nivelul clasei, unde pot participa toți elevii. Timpul pentru un consiliu al clasei sau o adunare a clasei poate fi integrat în orar. La nivelul învățământului secundar inferior și superior, elevii aleg doi purtători de cuvânt ai clasei sau grupei lor. Acești purtători de cuvânt reprezintă interesele elevilor în fața profesorilor, prin urmare aceștia nu sunt asistenți ai profesorilor. La nivel primar, copiii nu aleg purtători de cuvânt, dar participă la un consiliu săptămânal al clasei. Îndrumați de profesor, aceștia învață să-și exprime interesele și punctele de vedere și să asculte ce are de spus fiecare.

Nivelul școlii

(Nr. 2) În cele mai multe țări, există legislație sau prevederi în curriculum cu privire la dreptul elevilor la participare. În exemplul dat aici, atât elevii, cât și părinții aleg reprezentanți care să acționeze în numele lor la nivelul școlii. Acest aranjament este și democratic și eficient, deoarece participarea la conducerea școlii necesită timp și pricepere. În calitate de director al școlii, aveți un rol important legat de încurajarea și sprijinirea participării elevilor și a părinților din școala dvs. (A se vedea Democratic governance of schools, pag. 37).

Toate clasele și grupele de elevi sunt reprezentate de purtătorii lor de cuvânt în parlamentul elevilor. Acest organism se reunește periodic, cel puțin o dată pe lună. Agenda conține toate chestiunile ce țin de viața școlară din punctul de vedere al elevilor, precum calitatea predării și a învățării, mesele de la școală, facilitățile școlii, odihna și recreerea sau siguranța. Parlamentul școlii poate numi un cabinet școlar format din reprezentanți speciali sau miniștri, care să elaboreze activități cu un sprijin minim din partea cadrelor didactice, precum planificarea unor discuții cu reprezentanți ai partidelor sau ONG-urilor, organizarea unei cafenele a elevilor, activități de discotecă școlară sau vizionări de filme. Pentru un exemplu impresionant cu privire la ce poate realiza un parlament al elevilor, consultați site-ul unei școli generale din Regatul Unit, https://pentrehafod.school.

Aceeași structură există și pentru părinți. Aceștia aleg purtători de cuvânt la nivel de clasă, pentru comunicarea cu cadrele didactice ale clasei (nr. 1). Purtătorii de cuvânt ai părinților participă la consiliul părinților la nivel de școală (nr. 20). Aici, reprezentanții părinților își împărtășesc experiențele și punctele de vedere cu privire la calitatea predării, evaluare, bunăstarea și siguranța copiilor lor și alte aspecte.

(Nr. 3) Parlamentul elevilor alege doi reprezentanți, un șef și un adjunct, ca lideri ai cabinetului elevilor și purtători de cuvânt ai acestora la nivel de școală. În mod similar, consiliul părinților alege doi purtători de cuvânt. Acești reprezentanți la nivel superior ai elevilor și părinților se întâlnesc periodic cu directorul școlii.Este important ca directorul școlii să fie întotdeauna informat în legătură cu starea de spirit și evoluțiile din comunitatea școlară care pot necesita atenție din partea sa. Purtătorii de cuvânt ai părinților și ai elevilor vor încerca să obțină sprijinul directorului și al cadrelor didactice pentru obiectivele lor.

(Nr. 4) Este evident că profesorii trebuie să se întâlnească cu regularitate pentru a se ocupa de o serie de aspecte legate de funcționarea școlii, dezvoltarea și îmbunătățirea predării și învățării, implementarea curriculumului și a legislației noi și multe altele. Se presupune că legislația școlară prevede atribuțiile personalului didactic și pe cele ale directorului, precum și drepturile acestora în ceea ce privește adoptarea deciziilor. Directorul școlii prezidează ședințele cu personalul, are de asemenea un rol important în stabilirea agendei, oferirea de informații sau recomandarea de soluții. Într-o măsură semnificativă, conducerea democratică a școlii depinde de felul în care directorul școlii și personalul își împart responsabilitatea și puterile de decizie (a se vedea Democratic governance of schools, pag. 36).

(Nr. 5) În multe țări, se prevede prin lege un consiliu al școlii sau un consiliu de administrație al școlii. În exemplul prezentat aici, elevii, părinții și cadrele didactice își aleg reprezentanți care să facă parte din consiliul școlii. Purtătorii de cuvânt principali ai elevilor și părinților fac parte din consiliu în virtutea funcției pe care o ocupă. Acest consiliu de conducere al școlii variază de la o țară la alta. Acesta poate include reprezentanți ai comunității locale pe lângă elevi sau în locul acestora. Membrii pot fi parțial cooptați în loc de a fi aleși. Consiliul școlii se reunește cel puțin de două ori în fiecare an școlar. În exemplul nostru, consiliul școlii, prezidat de director, ia decizii cu privire la probleme importante, precum aprobarea regulamentului școlii sau a curriculumului școlii. Acesta poate, de asemenea, să evalueze candidații pentru funcția de director sau director adjunct și poate aproba bugetul școlii. Deciziile luate de consiliul școlii sunt obligatorii pentru personal și pentru director. Dacă directorul nu este de acord cu o decizie, chestiunea trebuie să fie înaintată autorității școlare. Ședințele nu sunt deschise publicului, iar agenda și procesul-verbal sunt parțial confidențiale. Experiența a demonstrat că reprezentanții celor trei grupuri nu au tendința de a forma blocuri sau să voteze unii împotriva altora și că aceștia sunt ghidați de responsabilitate și argumente solide.