Luarea deciziilor în conducerea democratică a școlii

a) Un model în cinci etape al proceselor de dezvoltare școlară și adoptare a deciziilor

Bazat pe Cadrul de referință al competențelor pentru cultura democratică, vol. III, pag. 102 și urm.

Acest model prezintă cinci pași pe care îi poate urma o școală în cadrul unei abordări la nivelul întregii școli, în vederea dezvoltării unei culturi școlare mai democratice și a formării competențelor elevilor pentru o cultură democratică. Modelul poate fi adaptat proceselor de decizie cu privire la orice provocare sau problemă (a se vedea Fișa de acțiune 4.1).

1. Efectuați o analiză a situației pentru a identifica modul în care sunt integrate în viața școlii principiile democrației și drepturile omului, incluzând punctele forte și punctele slabe, cu participarea tuturor factorilor interesați (de exemplu, evaluări la nivelul școlii, analiza SWOT a Punctelor tari – Punctelor slabe – Oportunităților – Amenințărilor).
2. Identificați arii potențiale de schimbare și elaborați un plan de acțiune cu activități concrete pe care le veți întreprinde pentru a realiza schimbările (de exemplu, CCD ca rezultat anticipat al învățării).
3. Implementați planul de acțiune implicând comunitatea școlii.
4. Evaluați progresele și impactul activităților dvs.
5. Comunicați lecțiile învățate tuturor factorilor interesați implicați în eforturile dvs., precum și altor școli și planificați corespunzător acțiuni viitoare.

b) O comunitate școlară democratică este o comunitate care învață

Nu există o singură soluție etalon la toate provocările cu care se confruntă comunitatea dvs. școlară sau societatea în ansamblu (a se vedea Fișa de conștientizare 3.1). În încercarea de a aborda aceste provocări, ne formăm un grup de competențe pentru cultura democratică (CCD). Ne înșușim și exersăm aceste competențe (învățarea prin acțiune), lucru care se aplică atât începătorilor, cât și celor experimentați.

Dacă nimeni nu cunoaște soluția etalon la o problemă dată, membrii comunității școlare trebuie să găsească una împreună. Prin adoptarea unei abordări la nivelul întregii școli, toți membrii comunității școlare pot contribui cu cunoștințele lor și își pot susține punctele de vedere și interesele. Soluția se poate bucura apoi de un sprijin mai mare. Această soluție va funcționa de cele mai multe ori, însă este posibil ca uneori să nu dea rezultatul scontat. În acest caz, începe un nou ciclu decizional. Diagrama prezentată mai sus reflectă această necesitate de a trata o problemă din nou, făcând legătura între evaluare (etapa 4) și reflecție (etapa 5) cu o nouă analiză a situației (etapa 1). Un lider autoritar va încerca să-și ascundă eșecul, fiindcă prestigiul său de persoană puternică ar avea mult de suferit. Pe de altă parte, o comunitate democratică a învățării, poate dobândi o nouă forță învățând din eșec (a se vedea punctul c de mai jos).

Grupa de competențe pentru cultura democratică, de o importanță deosebită pentru rezolvarea de probleme și adoptarea deciziilor, include următoarele competențe (a se vedea Competences for Democratic Culture:

Abilitățile de învățare autonomă îi permit unei persoane să obțină noi informații și să evalueze critic sursele (CDC, pag. 44). Acest lucru este important atunci când informațiile sunt incomplete, pentru evaluarea celor care sunt solide și credibile și descoperirea și corectarea erorilor.

Atitudinea tolerantă cu privire la ambiguitate, include „acceptarea complexității, a contradicțiilor și a lipsei de claritate” și a comportamentului irațional din partea tuturor părților, inclusiv cel propriu (CDC, pag. 43). Aceasta permite unei persoane să aibă răbdare atunci când confruntarea cu o problemă se dovedește dificilă și consumatoare de timp.

Abilitățile analitice și de gândire critică și cunoștințele și înțelegerea critică a lumii (CDC, pag. 44 și urm., pag. 52 și urm.) în relație cu complexitatea și neprevăzutul. Acestea pot să nu-și aibă originea doar într-o anumită problemă, ci, în mod paradoxal, și într-o comunitate pluralistă, cu un nivel ridicat de participare democratică. Persoanele cărora le lipsesc aceste abilități pot înclina către „tentația autoritară”.

Cunoștințele și înțelegerea critică a modului în care funcționează instituțiile democratice (CDC, pag. 52) le permit membrilor comunității școlare să înțeleagă cadrul instituțional și drepturile lor de participare în școală (a se vedea Fișa de pregătire 3.1). În special, aceștia au nevoie să înțeleagă limitele și oportunitățile pe care le oferă cadrul instituțional al școlii lor (a se vedea Democratic governance of schools, CoE Publishing 2007, pag. 33 și urm.).

c) Evaluare și reflecție – cheia dezvoltării școlare durabile
În cadrul modelului de adoptare a deciziilor în cinci pași, etapele 4 (evaluare) și 5 (reflecție) sunt esențiale pentru dezvoltarea și succesul școlii din mai multe puncte de vedere.

Învățâm gândindu-ne la ce facem: Toate competențele, inclusiv cele pentru cultura democratică, sunt dobândite prin exersare, ceea ce înseamnă învățare prin acțiune. Totuși, învățarea prin acțiune nu include în mod necesar o înțelegere clară a experienței de învățare. Prin reflecție, cei care învață – nu numai elevii, ci toți membrii comunității școlare – devin conștienți de competențele noi pe care le-au dobândit sau exersat și le integrează în trusa lor mentală de instrumente, ca să spunem așa, gata să fie puse în practică în viitor.

Evaluarea rezultatelor face ca procesele viitoare de luare a deciziilor să fie mai eficiente. Evaluările rezultatelor le permit factorilor interesați să identifice punctele slabe și erorile și să înțeleagă motivele succesului. Trebuie să ne concentrăm pe întrebări ca următoarele:

• A fost analiza situației (etapa 1) corectă? Am avut informațiile de care aveam nevoie?
• Planul de acțiune (etapa 2) și implementarea sa (etapa 3) ne-au rezolvat problema?
• Sunt rezultatele echitabile sau cel puțin acceptabile pentru toate grupurile din comunitatea noastră școlară?
• Suntem de acord cu evaluarea?
• …

Feedbackul privind participarea și experiențele de învățare se concentrează pe procesul de adoptare a deciziilor, pe oportunitățile de a participa și analizează ce s-a învățat prin acțiune. Acesta este important pentru toți factorii interesați ai comunității școlare – profesori, părinți și elevi.

• Cine ne-a supus problema atenției? Cine a stabilit agenda?
• Personal, sunteți mulțumit de oportunitățile de a participa?
• Credeți că a avut toată lumea o șansă corectă să participe și să-și exprime punctele de vedere?
• Ce ați învățat?
• Ce ați vrea să învățați?
• Cum a fost experiența pe care ați avut-o cu cultura școlară democratică?
• …