Potențialul participării elevilor pe bază de proiecte

Un studiu de caz

La un liceu dintr-un oraș european, elevii de clasa a IX-a au inițiat un proiect la ora de geografie. Aceștia erau nemulțumiți de starea dotărilor școlii și au dorit să facă sugestii de îmbunătățiri. Profesorul a fost de acord să le acorde elevilor timpul solicitat. Elevii au lucrat individual sau în grupuri mici. Aceștia au evaluat starea clădirilor școlii și mediul exterior, apoi au înregistrat constatările pe postere, împreună cu analiza lor, fotografii și desene de arhitectură. Au lucrat la sugestii de îmbunătățire și au realizat postere și modele tridimensionale pentru a-și demonstra ideile.

La momentul acela, administrația municipală planifica lucrări majore de renovare a școlii și a spațiilor din jur. În timpul unei vizite la școală, reprezentanții biroului de planificare urbană au observat posterele și modelele elevilor afișate în școală. Au invitat un grup de elevi să-și prezinte ideile la biroul de planificare. Reprezentanții biroului au apreciat eforturile elevilor de a crea un mediu școlar care răspunde nevoilor copiilor și tinerilor, iar municipalitatea a adoptat unele dintre sugestiile elevilor. Directorul școlii a sprijinit această abordare, iar membrii personalului au fost informați în cursul unei ședințe. Elevii promovaseră deja examenele finale în momentul în care ideile lor au prins viață.

Analiză

Elevii sunt cei care au inițiat proiectul, au ales această temă fiindcă era strâns legată de interesele lor și erau dornici să vadă îmbunătățiri în școală. Și-au stabilit singuri sarcini care erau mai complexe și necesitau mai mult timp decât le-ar cere un profesor în mod normal, însă în proiectele controlate de elevi vedem deseori un nivel mai mare de angajament. Proiectul lor s-a concentrat pe probleme reale din viața școlară, iar munca lor a avut drept rezultat proiecte ce au putut fi puse în practică și expuse public.

Elevii au desfășurat proiectul la orele de geografie, ceea ce a impus o schimbare în planificarea lecțiilor. Profesorul și-a acceptat rolul. A acordat atenție intereselor elevilor, le-a oferit timpul de care au avut nevoie și a dat dovadă de flexibilitate în planificarea lecțiilor. Astfel, acesta le-a furnizat elevilor resursele de timp necesare. Profesorul, precum și directorul școlii le-au permis elevilor să-și desfășoare proiectul, oferindu-le sprijin, îndrumare, încurajare și feedback.

Proiectul elevilor a depins de bunăvoința profesorului și a directorului, care au permis desfășurarea sa. Aceasta aduce în prim plan elementul neprevăzutului. Imaginați-vă un profesor sau un director cu o mentalitate diferită, iar inițiativa ar fi fost respinsă. Răspunsul pozitiv din partea biroului de planificare urbană este un alt element neprevăzut. A fost pur și simplu un noroc că elevii le-au captat atenția specialiștilor în planificare urbană, care au confirmat priceperea lor. Sincronizarea a fost bună. Cu un an mai devreme sau mai târziu, proiectul elevilor nu ar fi avut același impact. Cu toate acestea, în condițiile existente, elevii au putut influența dezvoltarea mediului lor școlar mult mai mult decât în cadrul formalizat pentru participarea elevilor (a se vedea Fișa de pregătire 3.1, diagrama de la Fișa de acțiune 3.1.b).

Putem presupune că proiectul și experiența pozitivă a participării le-a dat elevilor ocazia de a dobândi un grup de competențe pentru cultura democratică (CCD):

• Atitudine: spirit civic, atenție deosebită față de nevoile comunității (CCD, pag. 41)
• Auto-eficacitate: sentimentul de încredere cu privire la abordarea provocărilor noi (CCD, pag. 42)
• Abilități de învățare autonomă (CCD, pag. 44)
• Abilități de gândire critică și analitică (CCD, pag. 44)
• Capacitatea de a comunica și a negocia (CCD, pag. 48)

Concluzii

Inițiativele elevilor sunt întâmplătoare – spontane și imprevizibile. Cadrele didactice și directorii trebuie să fie pregătiți să răspundă adecvat pentru a permite dinamicii lor să se desfășoare.

Profesorii ar trebui să ofere oportunități de reflecție și evaluare, deoarece acestea sunt esențiale pentru învățarea de durată prin participare activă și bazată pe proiecte. Altfel, emoțiile pozitive și amintirile se pot estompa, având un impact redus asupra competențelor pentru cultură democratică.

Directorii de școală și profesorii trebuie să fie conștienți de măsura în care participarea elevilor depinde de sprijinul lor. Prin deciziile și alegerile noastre zilnice, cu toții suntem agenți ai neprevăzutului.