Conducerea democratică a școlii în practică: luarea deciziilor cu privire la regulile școlii

Cine ce decide?

Înainte să aibă loc o discuție privind regulile școlii și să se ia decizii, este esențial ca toate părțile interesate să-și cunoască drepturile de participare. Fie prin lege, fie pe baza unui acord al comunității școlare, trebuie să existe reguli implementate privind participarea, preferabil sub forma unui cadru permanent. Pentru mai multe detalii, a se vedea Fișa de pregătire 3.1.

Un model de procedură pentru conducerea democratică a școlii: luarea deciziilor cu privire la regulile școlii (adaptat după modelul de la Fișa de acțiune 3.1).

1. Analiza situației: De ce avem nevoie de reguli noi ale școlii?

• Cu ce fel de probleme ne confruntăm (de exemplu, comportamentul elevilor, implementarea regulamentului școlar, efectul sancțiunilor)?
• De ce este această problemă atât de urgentă încât trebuie să ne ocupăm acum de ea?
• Ce reguli au funcționat bine? Ce poate fi păstrat?
• Ce reguli trebuie să fie modificate sau introduse?
• …

2. Discuție: Ce soluții sunt posibile?

• Cum ne așteptăm sau ne dorim să se comporte membrii comunității noastre școlare?
• Cum ne dăm seama că o regulă școlară este bună?
• Ce opțiuni avem pentru a îmbunătăți sau a modifica regulile școlii noastre? (Reguli școlare scrise, formalizate sau reguli nescrise, înțelegeri informale, apelul la interesele și valorile comune?)
• La ce fel de valori aderăm prin regulile noastre?
• Ce fel de sancțiuni ar trebui să existe?
• Noile reguli ale școlii respectă legislația școlară? (De exemplu, am ținut cont de responsabilitățile cadrelor didactice și ale directorului?)
• …

3. Decizie comună și implementare

• Ce opțiune alegem? Discuție a elevilor, a membrilor personalului și a părinților.
• Vot majoritar al elevilor și cadrelor didactice.
• Aprobare finală de către consiliul școlii (a se vedea Fișa de pregătire 3.1).
• Document principal semnat de directorul școlii, purtătorul de cuvânt principal al elevilor și cel al părinților.
• Versiunea cea nouă a regulamentului școlii este afișată pe site-ul școlii.
• Exemplare sau postere cu regulamentul școlii sunt afișate în fiecare clasă.
• …

4. Evaluarea rezultatelor

• Prima evaluare a rezultatelor are loc după o perioadă de timp convenită.
• S-a rezolvat problema?
• Există efecte neașteptate?
• Putem lăsa regulamentul așa cum este? Sau ar trebui să începem un nou ciclu decizional pentru a adapta sau a îmbunătăți regulile?
• …

5. Evaluarea procesului de adoptare a deciziilor; reflecție și lecții învățate

• Consideră elevii, profesorii și părinții că au fost implicați în mod adecvat?
• Au avut aceștia ocazia de a-și exprima punctele de vedere și ideile?
• Contribuțiile lor au avut impact asupra rezultatului?
• Considerăm modul în care s-a luat această decizie un exemplu de conducere școlară democratică?
• Concluzii pentru adoptarea deciziilor în viitor: Ce a funcționat bine și ce ar trebui îmbunătățit? Putem sau ar trebui să găsim modalități de a-i implica pe elevi și mai mult?
• Ce au învățat elevii? (Exemple: Comunitățile democratice sunt comunități care învață.
• Impunerea forțată a regulilor ar trebui să fie excepția mai degrabă decât norma.
• Toți membrii comunității ar trebui să împărtășească o atitudine de respect reciproc, responsabilitate și spirit civic, astfel încât să nu fim nevoiți să ne controlăm unii pe alții și să ne urmărim reciproc în permanență.)
• …

Echilibrul între participare și eficiență

Este evident că un proces de decizie la nivelul întregii școli, care implică toți factorii interesați, în special elevii, este un proiect major care necesită timp (a se vedea Fișa de acțiune 2.1). Modelul schițat aici se concentrează pe participarea tuturor părților interesate și pe oportunitățile de învățare pentru elevi.

Este nerealist să credem că toate deciziile din viața școlară se pot lua în felul acesta, fiindcă nici liderii școlii și cadrele didactice și nici părinții nu și-ar putea îndeplini obligațiile profesionale. Mai mult, majoritatea elevilor și-ar pierde probabil interesul. Prin urmare, trebuie să se găsească un echilibru între participarea factorilor interesați ai școlii și eficiența sa din punct de vedere educațional.

Acest echilibru poate fi obținut prin următoarele mijloace:

• Nu toți facorii interesați ai școlii vor fi implicați în multe, dacă nu în cele mai multe procese de decizie. O mare parte a activităților didactice și de administrare a școlii vor rămâne responsabilitatea directorului și a profesorilor. Calitatea conducerii școlare democratice este evidentă prin comunicarea informațiilor și luarea în considerare a feedbackului.
• Un cadru instituționalizat al democrației reprezentative (a se vedea Fișa de pregătire 3.1) reduce presiunea timpului pentru marea majoritate a comunității școlare, iar deciziile luate de directorul școlii și de personal sunt deschise la observații critice și discuție.
• Proiectele de participare la scară largă, care implică toți factorii interesați, sunt indicate atunci când o problemă afectează direct interesele și nevoile elevilor, iar elevii își asumă rolul de experți.
• Prin urmare, ar trebui să fie desfășurate unul sau mai multe proiecte majore de participare în fiecare an școlar. Aceasta ar putea implica o versiune „de sus în jos”, precum o discuție între director, membrii personalului și purtătorii de cuvânt principali ai elevilor și părinților. Ar putea fi și o versiune „de jos în sus”, precum o inițiativă a elevilor de stabilire a agendei (a se vedea Fișa de conștientizare 3.2). În acest caz, directorul și cadrele didactice ar trebui să primească pozitiv și să sprijine inițiativa elevilor pentru contribuția sa la o cultură școlară democratică, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu ideile lor.