Educația bazată pe valori încurajează autodisciplina elevilor

Mergeți pe un hol al școlii. Vă puteți da seama după zgomotul dintr-o sală de clasă că o oră a scăpat de sub control și profesorul nu face față situației. În timpul orei sau imediat după, profesorul vă bate la ușă și vă cere să interveniți. Elevii pe care profesorul i-a identificat drept cei care provoacă probleme vor pretinde că sunt nevinovați, punându-vă în situația incomodă de „mare judecător”. În cazul unor astfel de incidente, profesorul își pierde respectul din partea elevilor.

Acest scenariu relevă punctul slab al stilului autoritar al conducerii școlare: elevii sunt forțați să respecte regulile care au fost stabilite, iar dacă nu le respectă, se așteaptă ca profesorul să le impună. Lucrul acesta îi pune în încurcătură pe profesori, care se confruntă cu un număt mare de posibili perturbatori și dușmani în clasă. Controlul permanent, lauda și pedeapsa sunt mijloacele la îndemâna profesorilor pentru a impune ordinea și disciplina.

Disciplina elevilor este într-adevăr esențială pentru ca o școală să funcționeze bine. Mai mult, școala este prima instituție în care intră copiii și tinerii și aici ei trebuie să învețe să se supună legilor nu fiindcă sunt forțați, ci fiindcă înțeleg și apreciază necesitatea supremației legii. Cu toate acestea, un sistem bazat pe supraveghere permanentă și sancțiuni nu este nici realizabil, nici de dorit, fiindcă o astfel de școală îi învață pe elevi să aibă o atitudine de obediență, făcându-i incapabili să-și asume responsabilitatea pentru comunitatea școlară.

Valorile sunt invizibile, însă ele se evidențiază în comportamentul unei persoane. Într-o mare măsură, disciplina nu poate fi impusă, ea trebuie să se dezvolte mai degrabă din interior. Valorile nu pot face obiectul predicilor, ci ele sunt învățate din exemple pozitive. Fiind un model pentru elevi, atitudinea dvs. și a personalului școlii este decisivă pentru dezvoltarea unei comunități școlare democratice, bazate pe valori.

Dacă îi întrebați pe elevi ce așteaptă de la școală, răspunsurile lor arată că, adesea, așteaptă mai mult decât le poate oferi școala. Ei vor să-și petreacă timpul cu folos și vor ca școala lor să funcționeze bine, deși comportamentul lor este uneori perturbator. Prin urmare, se poate ca elevii să fie convinși că nicio comunitate nu poate funcționa fără reguli și că acest lucru este valabil și pentru comunitățile democratice. A se vedea „Regândirea disciplinei și a ordinii din punct de vedere democratic” http://living-democracy.com/ro/textbooks/volume-1/part-2/unit-1/chapter-2/lesson-5/ .

Dacă elevii împărtășesc valorile pe care le promovează regulile școlii, vor fi dispuși să le accepte și să le aprecieze. Conform manualului Competences for Democratic Culture („Competențe pentru cultura democratică”), publicat de Consiliul Europei, aceste valori includ „susținerea supremației legii și a tratamentului egal și imparțial al tuturor cetățenilor în conformitate cu legea ca mijloc de asigurare a justiției” (mai multe: Competences for Democratic Culture, pag. 38, nr. 7).

Regulile bazate pe valori trebuie să fie discutate și comunicate în clasă, iar aici ECD/EDO are un rol important. A crește în democrație, volumul al II-lea din seria manualelor ECD/EDO pentru profesori, descrie un mic proiect în care elevii evaluează regulile școlare în vigoare, identifică valorile și principiile de la baza acestora și discută sugestii pentru revizuirea și îmbunătățirea lor. Coperta acestui volum, care îi reprezintă pe elevi semnând regulamentul școlii pe care l-au adoptat prin vot majoritar, evidențiază potențialul educativ al acestui proiect, deoarece le permite elevilor să participe la adoptarea deciziilor în școală. Problema este una semnificativă și o parte autentică a vieții școlare reale. Educarea în vederea cetățeniei democratice și a valorilor culturii democratice este posibilă cu toate grupele de vârstă. A crește în democrație se adresează cadrelor didactice din învățământul primar, astfel că proiectul pentru participarea la luarea deciziilor în școală poate fi adaptat pentru elevi mai mari. A se vedea http://living-democracy.com/ro/textbooks/volume-2/unit-5/

Elevii sunt perfect conștienți că trebuie să le fie monitorizat comportamentul și că regulile vor fi impuse dacă sunt încălcate. Aceasta rămâne responsabilitatea directorului și a personalului, în conformitate cu legislația școlară. Acei elevi care și-au dezvoltat spiritul civic, „un simț al răspunderii față de alte persoane din comunitate și care acceptă că răspundem în fața altora pentru deciziile și acțiunile noastre” (mai multe Competences for Democratic Culture, pag. 41), vor crea mai puține probleme de disciplină, fiindcă și-au dezvoltat o autodisciplină și își pot asuma responsabilitatea pentru comportamentul lor.