Cadrul conceptual al acestui manual

Living Democracy » Textbooks » A crește în democrație » Introducere » Cadrul conceptual al acestui manual

1. Principiile de bază ale ECD/EDO

Cetățenia activă este cel mai bine învățată prin acțiune, nu prin „a se spune despre” – indivizilor trebuie să li se ofere oportunități de a explora singuri probleme legate de cetățenia democratică și drepturile omului, nu să li se spună cum trebuie să gândească sau să se poarte. Educația pentru cetățenie activă nu este numai despre absorbția de cunoaștere factuală, ci despre înțelegere, deprinderi și aptitudini practice, despre valori și caractere. Mediul este mesajul – elevii pot învăța la fel de mult despre cetățenia democratică prin exemplele reprezentate de către profesori și prin felul în care este organizată viața școlii, cât au ocazia prin metode formale de instruire.

Aceste principii au un număr de implicații importante pentru procesele de învățare din cadrul ECD/EDO, prezentate în continuare.

a) Învățarea activă

Învățarea pentru ECD/EDO ar trebui să sublinieze învățarea activă. Aceasta este învățare prin acțiune. Este învățare prin experimentarea proprie a unor situații și rezolvarea de probleme, în loc de a primi răspunsurile de la altcineva. Învățarea activă este uneori denumită învățare „experiențialăˮ.

Învățarea activă este importantă în ECD/EDO, căci a fi cetățean este o activitate practică. Oamenii învață despre democrație și despre drepturile omului prin experimentarea lor, nu doar prin ceea ce li se spune despre ele. În educația formală, această experimentare începe în clasă, dar continuă prin ethos-ul și cultura instituțională a școlii sau colegiului. Uneori, această abordare este numită predare prin democrație sau prin drepturile omului.

Învățarea activă poate fi și o formă mai stimulativă și motivațională decât instruirea formală și poate duce la o învățare de durată lungă, fie ei adulți sau persoane tinere, căci cei ce învață sunt personal implicați. De asemenea, se concentrează mai degrabă pe exemple concrete decât pe principii abstracte. În învățarea activă, elevii sunt încurajați să extragă principii generale din situații concrete, nu invers: analizând, de exemplu, diferite tipuri de drepturi, pornind de la problema concretă a „drepturilorˮ  menționate în regulamentul școlii sau în codul de comportament, mai degrabă decât prin intermediul unei discuții abstracte despre conceptul de drepturi.

b) Activități centrate pe sarcini de lucru

Învățarea în cadrul ECD/EDO ar trebui să fie bazată pe sarcinile pe care profesorii înșiși trebuie să le realizeze pe parcursul predării ECD/EDO. Acest manual, prin urmare, urmărește principiile învățării centrate pe sarcini.

Învățarea centrată pe sarcini este importantă din mai multe motive:

  • este o excelentă formă de învățare activă, deci de învățare prin acțiune;
  • oferă o structură pentru diferite contexte de învățare;
  • maximizează timpul disponibil pentru învățare, căci elevii lucrează sarcini pe care oricum trebuie să le realizeze;
  • oferă posibilitatea de a rezolva probleme din viața reală și material autentic pentru analiză;
  • dă mai multe sensuri învățării, prin urmare o face mai stimulativă;
  • dă celor ce învață un sentiment de control și de împlinire.

c) Lucrul în echipă

ECD/EDO ar trebui să se axeze pe formele colaborative de organizare a activității, cum ar fi lucrul în perechi, în grupe mici sau mai mari și/sau în grupe de suport din partea colegilor de vârstă. Lucrul în echipă este important deoarece:

  • oferă celor ce învață modele de lucru colaborativ pe care îl pot aplica în clasă;
  • îi încurajează pe elevi să facă schimb de experiențe și opinii și, prin împărtășirea problemelor lor, le îmbunătățește șansele de rezolvare a acestora;
  • acționează ca o contragreutate la experiența izolării în clasă.

d) Metode interactive

ECD/EDO ar trebui să promoveze metode interactive, cum ar fi discuțiile și dezbaterile. Metodele interactive sunt importante deoarece:

  • îi ajută pe profesori să învețe să folosească metodele interactive în activitatea de predare;
  • reprezintă o cale de a-i încuraja pe profesori să devină participanți activi ai propriei lor formări.

e) Gândire critică

O bună ECD/EDO îi încurajează pe elevi să reflecteze din proprie inițiativă asupra unor teme de ECD/EDO, mai degrabă decât să li se ofere răspunsuri „de-a gataˮ de către profesori. Acest aspect este important, deoarece:

  • îi ajută pe elevi să gândească independent, un atribut esențial al cetățeniei democratice;
  • le dă un sentiment de control și de putere: ei se simt în măsură să-și asume responsabilitatea pentru viața tuturor elevilor.

f) Participare

ECD/EDO oferă elevilor oportunitatea de a contribui la procesul de formare. În măsura în care este posibil, ei ar trebui încurajați să fie, mai degrabă, activi în învățare, decât recipienți pasivi de cunoaștere; de ex., prin alegerea sarcinilor la care vor să lucreze, prin evaluarea propriilor puncte tari și slabe și stabilirea unor ținte prin care acestea ar putea fi îmbunătățite.

Un element participativ este important, pentru că:

  • îi ajută pe elevi să învețe cum să construiască dimensiunea participativă în viața lor din afara școlii;
  • le dă forță și un sentiment al proprietății.
Pe scurt, ECD/EDO este:

  • activă – pune accent pe învățarea prin acțiune;
  • centrată pe sarcini – este structurată în jurul unor sarcini de învățare proprii ECD/EDO;
  • colaborativă – utilizează lucrul în grup și învățarea prin cooperare;
  • interactivă – utilizează discuția și dezbaterea;
  • critică – îi încurajează pe elevi să gândească singuri; și
  • participativă – permite elevilor să contribuie la procesul de formare.

2. Trei dimensiuni de competențe

Scopul educației pentru cetățenie democratică și a educației pentru drepturile omului este să susțină dezvoltarea de competențe în trei domenii: analiză și judecată politică, utilizarea metodelor, luarea deciziilor și acțiunea politică; toate acestea sunt strâns legate și nu ar trebui tratate separat.

În orice context de învățare, conștient sau nu, vor fi prezente elemente din toate aceste trei competențe, dar nu  va fi atins același nivel de profunzime, căci nu este necesar. Este posibil să ne concentrăm uneori mai mult pe metode, alteori mai mult pe acțiune, iar alteori mai mult pe analiză. Pentru fiecare unitate, putem aproxima gradul în care cele trei competențe vor fi dezvoltate, folosind un tabel similar celui de mai jos. Trei stele indică un nivel ridicat, două stele un nivel mediu, iar o stea un nivel scăzut. Cu toate acestea, depinde de metodele de predare și de selecția situațiilor de învățare dacă unele dintre competențe vor deveni mai importante decât s-a estimat inițial.

Competență în …
… analiză și judecată politică … utilizarea metodelor … luarea deciziilor și acțiune politică
** * ***

Mai jos prezentăm o trecere în revistă a celor trei competențe în cadrul ECD și EDO. Acest concept al celor trei competențe este intens discutat în științele politice, iar până în acest moment nu există un răspuns definitiv la această dezbatere2.

A.

Competență în analiză și judecată politică

Abilitatea de a analiza și de a discuta evenimente politice, probleme și teme controversate, precum și întrebări cu privire la dezvoltarea economică și socială, luând în considerare aspecte și dimensiunea valorică a disciplinei.

B.Competență în utilizarea metodelor

Achiziția de abilități și deprinderi necesare găsirii și asimilării informației, de a utiliza mijloace și medii de comunicare și de a se implica în dezbateri publice și în luarea deciziilor.

C.

Competență în luarea deciziilor și acțiune politică

Abilitatea de a exprima corespunzător în public opinii, valori și interese. Abilitatea de a negocia și de a ajunge la un compromis.

Abilitatea de a evalua oportunitățile și limitările participării politice și de a opta pentru un mod de acțiune potrivit/corespunzător.

 

A. Competență în analiză și judecată politică

Obiectivul este dezvoltarea competenței de analiză atât a evenimentelor și a problemelor politice, cât și a unor teme controversate și de a permite elevilor să explice rațiunile judecăților lor personale. Școala poate contribui la acest proces prin susținerea elevilor în utilizarea abordărilor structurate și bazate pe concepte cheie, pentru a atinge un nivel superior al gândirii critice.

Pentru a permite elevilor să dezvolte acest nivel de judecată, care trebuie bine gândit, următoarele aspecte sunt importante:

  • abilitatea de a înțelege importanța deciziilor politice pentru viața personală;
  • abilitatea de a înțelege și judeca rezultatele deciziilor politice – atât intenționate, cât și neintenționate – care afectează atât actorii implicați, cât și pe cei care nu participă;
  • abilitatea de a înțelege și de a prezenta punctul de vedere propriu și pe cel al altora;
  • abilitatea de a înțelege și de a aplica modelul tridimensional al politicii: a) instituțional, b) axat pe conținut și c) orientat pe proces;
  • abilitatea de a analiza și de a evalua diferitele faze ale procesului politic la nivel micro (viața școlii), mediu (comunitatea) și macro (politica națională și internațională), aplicând atât principiile guvernării democratice, cât și pe cele ale drepturilor omului;
  • abilitatea de a prezenta fapte, probleme și decizii cu ajutorul categoriilor analitice, identificând aspectele principale și legându-le de valorile fundamentale ale drepturilor omului și ale sistemelor democratice;
  • abilitatea de a puncta condițiile sociale, legale, economice, de mediu și internaționale, precum și interesele și evoluțiile din dezbaterile cu privire la teme controversate, de actualitate;
  • abilitatea de a înțelege și de a evalua felul în care problemele politice sunt prezentate  în presă/de mass-media.

B. Competență în utilizarea metodelor

Pentru a fi în măsură să participe la diferitele procese politice, nu sunt necesare doar cunoștințele de bază despre probleme politice, cadre constituționale și legale și despre procese de decizie, ci și competențele generale dobândite în cadrul  altor discipline (cum ar fi comunicarea, cooperarea, lucrul cu informații, date și statistici). Abilitățile și deprinderile speciale, precum capacitatea de a argumenta pro sau contra unei teme, care sunt foarte importante pentru participarea la evenimentele politice, trebuie antrenate și promovate în educația pentru cetățenie democratică și drepturile omului. În cadrul ECD/EDO, sunt folosite frecvent metode adecvate pentru simularea sau susținerea unor controverse în public (de ex., discuțiile și dezbaterile). Pentru a putea face toate acestea, sunt necesare următoarele abilități:

  • abilitatea de a lucra independent, în mod critic și aplicat, în căutarea, selecția, utilizarea și prezentarea informațiilor oferite de mass-media și sau de noile medii (utilizarea de statistici, hărți, diagrame, scheme, caricaturi etc);
  • abilitatea de a utiliza în mod critic mediile de comunicare și de a dezvolta propriile produse media;
  • abilitatea de a realiza o cercetare, deci de a dobândi informația din surse originale, prin anchete și interviuri.

C. Competență în luarea deciziilor și în acțiunea democratică

Obiectivul este de a  interacționa cu ușurință și cu încredere atât în contexte politice, cât și în public. Pentru a reuși aceasta, următoarele abilități și atitudini sunt necesare:

  • abilitatea de a formula opinia politică proprie într-un mod adecvat și încrezător și de a stăpâni diferitele forme de dialog, dezbatere și discuție;
  • abilitatea de a lua parte în viața publică și de a acționa în termeni politici (prin argumentare, dezbatere, moderând o discuție sau pregătind o prezentare scrisă, tehnici de organizare vizuală a afișelor, a gazetelor de perete, minute ale unor întâlniri, scrisori către editori, redactarea unor petiții etc);
  • abilitatea de a recunoaște propriile posibilități de exercitare a influenței politice și abilitatea de a forma alianțe cu alții;
  • abilitatea de a afirma propriul punct de vedere, dar și de a face compromisuri;
  • disponibilitatea și abilitatea de a recunoaște idei și actori antidemocratici și de a le răspunde într-un mod adecvat;
  • disponibilitatea și abilitatea de a se comporta deschis și într-un spirit de înțelegere într-un context intercultural.

3. Conceptele cheie ca nucleu al celor nouă unități

Gândirea și învățarea sunt strâns legate de relaționarea concretului cu abstractul. Conceptele cheie din acest manual, ca și cele din volumele ECD/EDO pentru învățământul secundar inferior (volumul III: A trăi în democrație) și învățământul secundar superior (volumul IV: Participarea la democrație), au fost dezvoltate în consecință prin folosirea de exemple concrete și concentrarea pe situații de învățare interactive.

Artistul care a proiectat coperta a desenat nouă piese ale unui puzzle, cât una pentru fiecare unitate. Ele formează, împreună, un puzzle complet. Aceasta indică faptul că cele nouă concepte sunt legate în multe feluri și formează un întreg semnificativ. Este la fel de important de știut că fiecare unitate poate fi folosită independent și astfel, fiecare piesă din puzzle are o valoare proprie intrinsecă. Toate cele nouă unități au potențialul de a umple un an de predare a ECD/EDO.

Un proverb spune că o imagine face mai mult decât o mie de cuvinte. Acest puzzle poate spune cititorului foarte multe despre conceptele cheie din manual, despre implicațiile deciziilor didactice de luat și despre învățarea constructivistă.

2. Pentru o lectură suplimentară, vezi publicația Consiliului Europei How all teachers can support citizenship and human rights education: a framework for the development of competences, 2009 (Cum pot susține profesorii educația pentru cetățenie și drepturile omului: un cadru pentru dezvoltarea competențelor). Manualul poate fi descărcat sau comandat pe pagina web www.coe.int/edc.