UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2: DIVERSITATE ȘI PLURALISM – Acasă în Europa

Unitatea de învățare 2: Concept cheie – diversitate și pluralism (pentru învățământul primar)

Informații pentru profesori: ce urme ale Europei sunt prezente în viața cotidiană a elevilor?

Elevii din ciclul primar au o percepție diferită a relațiilor temporale și spațiale decât adulții. De aceea, atunci când abordăm Europa ca temă pentru învățământul primar, este esențial să găsim puncte de legătură adaptate vârstei acolo unde conceptul european de învățare poate fi dezvoltat.

Conceptele de spațiu și relații sunt diferite de cele ale elevilor de școală secundară. Profesorul trebuie să reflecteze din timp asupra cunoștințelor anterioare ale elevilor, atitudinea lor prezentă față de Europa și interesele lor. Cum pot învăța elevii de școală primară despre Europa? Și să nu uităm una dintre întrebările cheie referitoare la Europa, din cadrul ECD/EDO: ce este identitatea europeană? ECD/EDO nu este un concept național. Este un concept care ia în considerare întrebarea despre cum trăiesc oamenii împreună în contexte diferite: în termeni familiali, de vecinătate, clasă, școală, regiune, țară, dar și în termeni continentali.

Dacă ne uităm la realitatea vieții elevilor, devine evident că astăzi aceștia cresc având o dimensiune internațională – deci și europeană – a vieții lor cotidiene. Elevii trăiesc aceasta prin prisma internaționalizării, multiculturalismului și multilingvismului într-o varietate de contexte:

• prin coexistența cu copii din diferite națiuni și culturi (la grădiniță, la școală, în cartierul lor);
• prin produse internaționale;
• prin referințe europene și internaționale din media folosite de către elevi (cărți, reviste, televiziune, CD-uri, internet etc.) și
• prin călătorii.

Majoritatea acestor contexte sunt luate ca firești de către elevi, încă de la o vârstă timpurie și sunt percepute inconștient. De exemplu, elevii nu sunt conștienți de originile unor mâncăruri cum ar fi spaghetti, pizza și croissant, căci nu au resimțit direct procesul lent de integrare a bunurilor de consum în interiorul Europei. În același timp, stereotipuri și perspective simpliste asupra diferitelor părți ale continentului nostru apar mereu în media. Pentru elevi, aceste stereotipuri pot deveni „cunoaștereˮ anterioară despre Europa și care cumva a fost „susținutăˮ. În realitate, acestea sunt mai degrabă atitudini sau convingeri subiective decât certitudini.

Astfel că, atunci când vorbim despre Europa, elevii de școală primară nu pot fi priviți ca tabula rasa. Ceea ce poate aduce în plus predarea  despre Europa este dimensiunea de selectare, extindere și obiectivizare a oricărei cunoașteri anterioare. În consecință, predarea și învățarea ar trebui să se axeze pe reflectarea streotipurilor, prejudecăților și opiniilor actuale, dar în egală măsură să se concentreze și pe conștientizarea  existenței unei societăți europene multiculturale, multilingve și intrinsec diversă, dar egală.

În comparație cu învățământul secundar inferior, predarea și învățarea despre Europa în învățământul primar trebuie să fie experimentate și trăite activ. Predarea trebuie să cuprindă o abordare foarte deschisă, una care tinde spre două dimensiuni disciplinare – cea neutral-obiectivă și cea ideatică –  ce utilizează exemple foarte concrete din viața cotidiană a elevilor. Pentru acest grup de vârstă, comunicarea reală și prietenia sunt principalele dimensiuni didactice pentru predare și învățare. Acolo unde grupul include elevi în al căror istoric se regăsește fenomenul migrației, aceasta ar putea fi folosită ca punct de plecare în predarea și învățarea despre Europa și locuitorii săi.

Scopul educației pentru cetățenie democratică și drepturile omului este de a susține dezvoltarea competențelor în trei domenii. Această unitate are următorul profil de competențe:

Unitatea de învățare 2: Diversitate și pluralism

Acasă în Europa
Ce urme ale Europei sunt prezente în viața cotidiană a elevilor?