UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3: EGALITATE – Minorități și majorități

Unitatea de învățare 3: Concept cheie – „egalitateˮ (pentru învățământul primar)

Informații pentru profesori: cum să creștem conștiența despre minorități și majorități în viața cotidiană a elevilor de școală primară

„Toți diferiți, toți egaliˮ este o expresie bine-cunoscută în Europa. Aceasta reflectă una dintre valorile centrale ale ECD/EDO, care poate fi formulată astfel: „cu unii dintre oameni am multe în comun, în timp ce cu alții am foarte puține în comun. Deși împart anumite caracteristici cu aceștia, nu le am în comun pe altele. Datorită unor elemente ale personalității mele, aparțin unei majorități, pentru altele aparțin unei minoritățiˮ. Atunci când vrem să creștem gradul de conștientizare despre minorități și majorități la nivelul școlii primare, este necesar să clarificăm termenii. În general, o minoritate este un grup dintr-o țară care se distinge de majoritatea indivizilor prin intermediul caracteristicilor personale sau culturale. În cele mai multe cazuri, o minoritate trăiește ca grup demografic într-o anumită unitate teritorială (o regiune, de exemplu), dar poate fi și răspândită și întinsă pe teritoriul unei țări sau dincolo de granițele acesteia.

Caracteristicile diferite ale minorităților sunt adesea limba, originea etnică sau religia, dar uneori și pozițiile morale, identitatea sexuală sau statutul social le poate diferenția.
Termenul de minoritate este folosit, în general, când un grup este domniat de un grup mai mare, dar nu este asimilat de acesta. De aceea, termenul de minorități se referă la minorități etnice sau naționale.

Consiliul Europei, Națiunile Unite și alte organizații internaționale au emis legi cu privire la drepturile minorităților. Aceste drepturi sunt respectate în grade diferite. Consiliul Europei are două instrumente obligatorii: Convenția-Cadru pentru Protecția Minorităților Naționale (ETS No. 157, adoptată în 1995) și Carta Europeană a limbilor Regionale sau ale Minorităților (ETS No. 148, adoptată în 1992).

În 1992, și Adunarea Generală a ONU a adoptat Declarația cu privire la Drepturile Persoanelor Aparținând unor Minorități Naționale sau Etnice, Religioase și Lingvistice. În 1998, Mișcarea Internațională Împotriva Tuturor Frormelor de Discriminare și Rasism (International
Movement Against All Forms of Discrimination and Racism, IMADR) a fost fondată la Tokyo pentru a încerca să atragă atenția asupra problemelor de rasism și de discriminare împotriva minorităților. IMADR susține drepturile grupurilor dezavantajate.

În majoritatea cazurilor, termenul de minoritate se referă la un grup de persoane caracterizat de următoarele elemente:

• dimensiune redusă în cmparație cu ansamblul populației unui stat;
• statut non-dominant în țară;
• caracteristici comune, cum ar fi etnicitatea, religia sau limba;
• sentiment de solidaritate sau identitate prin percepția proprie ca fiind o minoritate.

Este dificil de categorizat minoritățile. Următoarele categorii sunt cel mai frecvent folosite:

• minorități naționale sau etnice: grupuri de oameni care trăiesc pe teritoriul unui stat dominat de un grup diferit de oameni;
• minorități lingvistice: un grup de oameni care vorbesc o limbă diferită de majoritatea oamenilor din țară;
• minorități religioase: cei care au o religie diferită de cea a majorității oamenilor dintr-o țară, cum ar fi protestanții în Irlanda, creștinii în Arabia Saudită sau musulmanii în Danemarca sau Germania;
• minorități sexuale;
• o minoritate a oamenilor în vârstă;
• o minoritate a oamenilor tineri.

Atunci când lucrăm la nivelul învățământului primar cu termenii de minorități și majorități, este esențial să explicăm aceste caracteristici de mai sus elevilor. De-abia atunci pot fi analizate funcția și statutul unei minorități sau al unei majorități. Conceptul de minorități nu este ceva necunoscut în viața cotidiană a elevilor. La nivelul școlii primare, elevii percep frecvent ideea de „a aparțineˮ sau de „a nu aparțineˮ unei minorități.

Definirea minorității, în acest context, se referă la compoziția populației școlare. De aceea, următoarea serie de lecții începe cu exemple din viața cotidiană a elevilor și cu propriile lor experiențe despre minorități și majorități (lecțiile 1-3). Într-un al doilea pas, lecțiile sunt legate de majorități și minorități în societate și vizează identificarea diferitelor grupe (lecția a 4-a). Măsura în care statutul diferitelor grupuri din societate va fi analizat, va depinde de profunzimea discuțiilor, de motivația elevilor și de performanța academică de ansamblu a clasei.. Nu toate minoritățile sunt dezavantajate. Sunt unele grupuri mici în societățile noastre care sunt dominante din mai multe motive. Va fi sarcina profesorului să dirijeze procesul de dezbatere.

Obiectivul educației pentru cetățenie democratică este să susțină dezvoltarea de competențe în trei domenii. Această unitate are următorul profil de competențe:

Unitatea de învățare 3: Egalitate

Minorități și majorități

Cum să creștem gradul de conștientizare a minorităților și a majorităților în viața cotidiană a elevilor din școala primară