Lecția 2: Școala e viață: trăim ecologic?

Living Democracy » Textbooks » A crește în democrație » UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 7: RESPONSABILITATE – Devin eco…, școala mea participă » Lecția 2: Școala e viață: trăim ecologic?

Cât de ecologică este școala noastră?

Obiectivele învățării Elevii realizează că școala lor nu este doar un loc de învățare dar și un loc în care trăiesc. Ei fac un plan pentru a-și asuma responsabilitatea (ecologică) pentru acest „mediu de viațăˮ.
Sarcinile elevilor Sunt proiectate și dezvoltate diverse comportamente ecologice.
Resurse Fișă de lucru.
Metode Prezentări de grup, discuție frontală.

 

Casetă de informații

Învățarea ecologiei înseamnă să trăiești ecologic. În acest mod, școala devine un loc al cetățeniei active.Cetățenia activă se învață cel mai bine practicând-o – indivizii au nevoie să li se ofere oportunități de explorare a problemelor legate de cetățenia democratică și de drepturile omului, și nu de a li se spune cum trebuie să gândească sau să se comporte.

Educația pentru cetățenie activă nu înseamnă doar să acumulezi cunoștințe factuale – în acest caz, despre cum să salvezi mediul și să previi înrăutățiri viitoare – ci și despre înțelegere, abilități și aptitudini practice, despre caractere și valori.

Mediul este mesajul – elevii pot să învețe la fel de mult despre cetățenia democratică prin exemplele oferite de profesorii sau de colegii de școală și prin modul în care este organizată viața (ecologică), precum o pot face prin intermediul unor metode formale de instruire.

Descrierea lecției

În partea a doua acestei unități, profesorul trebuie să se asigure că tema va fi orientată ușor către contextul local. Mai întâi, profesorul ar trebui să prezinte un scurt sumar al lecției anterioare. Trebuie să devină clar că, în cadrul unei comunități care funcționează bine este necesar ca responsabilitatea să fie împărțită între mai mulți membri ai acesteia.

Școala este prezentată ca o comunitate în care se realizează atât educația, cât și traiul în comun. Ea poate fi văzută ca un polis sau o cetate-stat, în care atât problemele sociale, cât și cele ecologice trebuie rezolvate. Printre altele, școala trebuie să devină un model pentru procesele și direcțiile ecologice. Sunt probleme foarte practice ale asumării responsabilității. Elevilor trebuie să li se dea sarcina de a se gândi la domenii ale vieții școlare în care procesele ecologice pot fi îmbunătățite și la  modul în care pot contribui ei.

Următoarea sarcină este realizată în grupuri de câte patru elevi. Fiecarui grup îi este dat un termen cheie și o listă de întrebări despre acesta, așa cum sunt următoarele (exemplul de mai jos este pentru termenul „deșeuriˮ):

  • Ce deșeuri produce școala noastră?
  • Unde sunt duse?
  • Cine are responsabilitatea de a face asta?
  • Cum poate fi redusă cantitatea de deșeuri?
  • Cum pot eu sau clasa mea să contribui(m) la aceasta?

Pentru realizarea acestei sarcini este suficientă o oră de curs și săptămâna care urmează pentru cercetare și tema pentru acasă. Dacă profesorul dorește să aloce mai puțin timp acestei teme, atunci poate face cercetarea  pentru a obține informațiile necesare. Fiecare elev va realiza o listă de verificare pe care o va prezenta colegilor de clasă pe un zid eco.

Listă de termeni cheie pentru grupurile de lucru:

  • deșeuri;
  • reducerea deșeurilor;
  • energie și putere;
  • apă;
  • transport;
  • sănătate;
  • terenul școlii;
  • biodiversitate;
  • susținerea lunii noastre;
  • măsuri ecologice generale.