Lecţia 4: Identitate: Stereotipuri despre mine!
Living Democracy » Textbooks » A trăi în democraţie » Partea 1: Individ şi comunitate » UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 1: Stereotipuri şi prejudecăţi » Lecţia 4: Identitate: Stereotipuri despre mine!Cum mă văd eu – cum mă văd alţii?
Obiective de învăţare |
Să conştientizeze modul în care sunt percepuţi de ceilalţi şi să învețe să accepte acest lucru. Ei înţeleg mai bine modul în care ceilalţi percep identitatea lor şi reacţionează la acest lucru. |
Sarcinile elevilor. | Elevii se descriu pe sine şi unii pe alţii şi compară rezultatele |
Resurse | Fișa de lucru 1.2 pentru elevi |
Metoda |
Lucru în perechi. Discuţie cu toată clasa. |
Lecţia
Profesorul începe lecţia prezentând pe scurt rezultatele celor două lecţii anterioare şi explicând programul pentru lecţia de astăzi.
Profesorul aminteşte apoi clasei că au început analizând un individ (situaţia personală a unui băiat) iar apoi au mers mai departe, pentru a studia modul în care sunt văzute grupuri mai mari, cum ar fi profesii, grupuri etnice şi ţări întregi. Acum, ei se vor concentra din nou asupra individului, dar de data aceasta se vor concentra asupra elevilor înşişi – toată lumea din clasă. Ei se vor concentra pe întrebarea:
Cine sunt? | |
Cum m-aş descrie? | auto-percepţie |
Cum m-ar descrie un elev din clasă? | percepţia celorlalţi |
Profesorul susţine prezentarea lecţiei desenând acest tabel pe tablă sau pe un flip chart. El poate solicita elevilor, de asemenea, să repete ceea ce au învăţat în ultimele două lecţii despre diferenţa dintre auto-percepţie şi percepţia celorlalţi. În plus, sau ca o alternativă, el poate repeta conceptele cheie stereotipuri şi prejudecăţi.
Profesorul ia acum fișele de lucru arătând elevilor descrierile lui Max. Acestea ar trebui să ajute elevii să se gândească la cât mai multe calităţi şi caracteristici ale oamenilor. Elevii primesc sarcina de a lista cât mai multe adjective care pot fi folosite pentru a descrie o persoană. Profesorul va trebui cu siguranţă să ofere unele idei şi sugestii în acest moment. De exemplu, elevii pot fi ghidaţi de categorii care dau adjectivelor descriptive sens şi focalizare. Aceste categorii ar putea include următoarele: Cum am descrie oamenii:
- dacă sunt în toane bune?
- dacă sunt în toane proaste sau chiar furioşi?
- dacă sunt prieteni buni?
- dacă dorim să descriem cum arată?
- dacă dorim să îi descriem ca elevi?
- …
În loc să se ceară câtorva elevi să ofere unele idei într-o situaţie de predare frontală, întreaga clasă ar trebui să fie implicată. Acest lucru poate fi realizat prin următorul exerciţiu5, în care elevii lucrează individual pentru a produce o varietate de idei. In colţurile clasei, sau pe mese separate, ar trebui să fi fost afișate coli mari de hârtie. Pe aceste coli, au fost postate diferite cuvinte cheie sau categorii ca titluri. Elevii se deplasează prin cameră în linişte şi îşi scriu ideile lor pe postere (în mod ideal, cu markere furnizate cu fiecare poster). Întrucât ei pot citi ceea ce alţi elevi au scris, elevii nu ar trebui să se repete, dar pot răspunde cu comentarii şi idei noi.
Rezultatul unui astfel de exerciţiu ar putea arăta astfel:
Cum este o persoană când este în toane bune?
|
Nu este necesar un follow-up în discuţia plenară, deoarece scopul acestui exerciţiu este să dea elevilor idei cu care să lucreze în etapa următoare. Profesorul ar fi trebuit să ia deja în considerare elevii care ar putea lucra împreună în perechi în această etapă. Acest lucru este important, deoarece subiectul cu care se vor ocupa elevii este unul delicat. Prin urmare, profesorul ar trebui să evite să alăture elevi care se antipatizează şi ar trebui să se asigure că nimeni nu este jignit.
Echipele primesc următoarea sarcină:
Acum veţi explora cum vă percepeţi pe voi şi pe ceilalţi. Faceţi acest lucru astfel:
- Mai întâi, lucraţi singuri.
- Priviţi multiplele descrieri de pe posterele din clasă şi alegeţi cuvintele care, în opinia voastră, vă descriu bine. Scrieţi-le pe fișa de lucru.
- Adăugaţi calităţile şi descrierile ale voastre pe care nu le-aţi găsit pe postere. Scrieţi-le pe fișă.
- Apoi descrieţi-vă partenerul în acelaşi fel.
- Atunci când aţi terminat, împărtăşiţi-vă rezultatele. Va fi interesant de văzut descrierile şi opiniile care se potrivesc şi cele care diferă sau chiar care se contrazic. Exprimaţi-vă gândurile şi sentimentele:
- Ce mă surprinde?
- Ce mă face fericit?
- Ce mă irită?
- Ce mă răneşte?
- Vă puteţi susţine opinia cu câteva exemple?
- Ce descrieri sunt stereotipuri (pozitive sau negative)?
Profesorul ar trebui să decidă dacă să organizeze o informare plenară la finalul acestei lecţii (care este de asemenea sfârşitul acestei unităţi de învățare, deşi sunt posibile continuări) sau dacă să rezume procesul de învăţare din ultimele patru lecţii. Indiferent de metoda aleasă, profesorul va observa că atmosfera de lucru din clasă s-a îmbunătăţit în cursul acestei unităţi de învățare.
Elevii au dezvoltat relaţii mai apropiate unii cu alţii şi ai făcut descoperiri interesante pe care le-au împărtăşit unii cu alţii. Acum ei pot face deosebirea dintre:
- stereotipuri şi prejudecăţi;
- auto-percepţie şi percepţia celorlalţi.
Ei au făcut progrese referitoare la dezvoltarea competenţei lor sociale, de care vor beneficia în viaţa de zi cu zi, atât în clasă cât şi la şcoală, în general. Elevii se vor întâlni adesea cu temele ridicate în aceste patru lecţii, consolidând astfel ceea ce au învăţat.
5. Exerciţiul sugerat aici este o versiune a „Zidul tăcerii” (a se vedea ECD/EDO Volumul VI, Dezvoltarea de idei noi în materie de ECD/EDO).