Lecţia 2: Povestea Vesnei
Living Democracy » Textbooks » A trăi în democraţie » Partea 1: Individ şi comunitate » UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 2: Egalitate » Lecţia 2: Povestea VesneiCum am reacţiona dacă acest lucru ni s-ar întâmpla nouă?
| Obiective de învăţare |
Să conştientizeze prejudecăţile şi discriminarea din societate. Să poată înţelege punctul de vedere al victimelor discriminării. Să poată reacţiona la situaţiile de discriminare. |
| Sarcinile elevilor | Elevii discută un caz de discriminare şi îl compară cu situaţia din ţara lor. |
| Resurse | Copii ale fișei de lucru 2.1. pentru elevi (cu întrebări) pentru fiecare elev. |
| Metoda | Lucru în grup pe bază de text. |
Învățare conceptualăDiscriminarea este o formă răspândită de comportament în societate. Nu numai autorităţile sunt implicate în discriminare, dar şi multe alte organisme şi indivizi. Începând cu o poveste adevărată referitoare la discriminare, lecţia le dă elevilor ocazia de a reflecta asupra propriului lor comportament. |
Lecţia
Profesorul poate fie să citească cu voce tare o copie a fișei de lucru 2.1. pentru elevi, fie să le dea elevilor o copie pentru a o citi singuri.
Povestea VesneiVesna, o femeie rromă povesteşte ce i s-a întâmplat: „Am văzut în vitrina unui magazin de haine un anunţ privind un post de asistentă de vânzări. Aveau nevoie decineva cu vârsta între 18 şi 23 de ani. Am 19 ani, aşadar m-am prezentat la magazin pentru a-i cere directoarei informaţii despre post. Mi-a spus să revin peste două zile întrucât nu îşi depuseseră candidatura suficiente persoane. Am revenit de două ori şi de fiecare dată mi s-a spus acelaşi lucru. Aproximativ o săptămână mai târziu m-amîntors la magazin. Anunţul privind locul de muncă era încă afişat în vitrină. Directoarea era prea ocupată să mă vadă, însă mi s-a spus că postul fusese ocupat. După ce am plecat din magazin, am fost atât de supărată, încât i-am cerut unei prietene care nu era de origine romă să între în magazinul respectiv şi să se intereseze de post. Când a ieşit din magazin, mi-a spus că i s-a cerut să se prezinte la interviu luni.” |
După ce toţi elevii au auzit sau citit povestea, profesorul împarte elevii în grupuri de patru sau cinci şi le solicită să discute următoarele întrebări (fișa de lucru include aceste întrebări; dacă profesorul a prezentat povestea verbal, el ar trebui să scrie întrebările pe tablă sau pe un flip chart):
- Cum te-ai simţi daca ceea ce i s-a întâmplat Vesnei ţi s-ar întâmpla ţie? Cum ați reacţiona dacă prietena ta ţi-ar spune că a fost invitată la interviu?
- De ce credeți că s-a purtat directorul magazinului astfel? Ați considera aceasta o formă de discriminare? De ce (sau de ce nu)?
- Ce ar putea face Vesna în legătură cu acest lucru? Credeţi că ea ar putea schimba situaţia? Ce ar fi putut alte persoane să facă în numele ei?
- Vă aşteptaţi ca legea să facă ceva în legătură cu o astfel de situaţie? Ce ar trebui să prevadă legea?
- Acest lucru s-ar putea întâmpla şi în ţara voastră? Dacă da, care grupuri ar fi afectate?
Profesorul le cere grupurilor răspunsul lor iniţial la întrebări. Acest lucru se poate realiza adresând fiecărui grup o singură întrebare sau solicitând grupurilor să dea răspunsuri scurte la mai multe întrebări.
Profesorul le spune apoi elevilor că povestea Vesnei s-a întâmplat de fapt, cu mai mult de un deceniu în urmă, şi că mai târziu, când i s-a solicitat motivul pentru comportamentul său, directorul magazinului a declarat:
Răspunsul directoarei„Am avut sentimentul că pentru Vesna va fi dificil să lucreze aici din cauza distanţei pe care ar fi fost nevoită să o parcurgă în fiecare zi pentru a veni la lucru. Practic ar fi vorba despre o călătorie de 13 kilometri pentru care ar trebui să schimbe două autobuze. Este foarte dificil să se asigure funcţionarea magazinului dacă personalul întârzie întotdeauna. Prefer să numesc pe cineva care să locuiască în această zonă. Persoana căreia i-am oferit postul pare foarte potrivită.” |
Profesorul le spune elevilor că Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (articolul 14) prevede că: „Exercitarea drepturilor şi libertăţilor enunţate în prezenta Convenţie trebuie să fie asigurată fără discriminare pe motive de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau de altă natură, origine naţională sau socială, asocierea cu o minoritate naţională, proprietate, naştere sau alt statut”, şi că articolul 2 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prevede astfel: „Orice persoană are dreptul la toate drepturile şi libertăţile proclamate în prezenta Declaraţie, fără nicio deosebire de niciun fel, cum ar fi rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau de altă natură, origine naţională sau socială, proprietate, naştere sau alt statut.” Profesorul întreabă apoi elevii ce înseamnă aceste texte în raport cu situaţia Vesnei. Pentru a încheia ora, profesorul le comunică elevilor modul în care povestea Vesnei s-a încheiat în realitate.
Concluzia poveştii Vesnei„Vesna a adus cazul său în atenţia unei instanţe europene speciale care aplică legislaţia privind discriminarea. Instanţa a stabilit că a fost victima unei discriminări. Multe alte persoane care locuiau departe de magazin au fost acceptate pentru interviu. Fetei căreia i s-a oferit postul avea doar 16 ani, aparţinea rasei albe şi locuia la aceeaşi distanţă de magazin ca şi Vesna. Magazinul a fost obligat să îi ofere Vesnei o anumită sumă de bani pentru lezarea sentimentelor.” |
Ca follow-up, profesorul le solicită elevilor să scrie o scrisoare directorului magazinului sau primarului oraşului. Acesta ar trebui să îi ajute să scrie atât din punctul lor de vedere personal, cât şi din punctul de vedere al Curţii Europene a Drepturilor Omului. Este important ca întreaga clasă să vadă aceste scrisori, prin urmare ar putea să aibă loc şi o discuţie în afara orelor normale de curs.
