Lecţia 4: De ce sunt drepturile omului importante?
Living Democracy » Textbooks » A trăi în democraţie » Partea 1: Individ şi comunitate » UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 3: Diversitate şi pluralism » Lecţia 4: De ce sunt drepturile omului importante?De ce avem nevoie de o legislaţie a drepturilor omului pentru a-i proteja pe cei vulnerabili?14
Obiective de învăţare | Elevii sunt capabili să analizeze:
|
Sarcinile elevilor | Elevii:
|
Resurse |
Copii ale scenariului legat de insulă (Fișa de lucru 3.4.pentru elevi). Copii ale cartonaşelor cu situaţii pentru fiecare grup restrâns (Fișa de lucru 3.5. pentru elevi). Elemente cheie ale drepturilor omului (Fișa de lucru 3.6. pentru elevi). Coli mari de hârtie şi materiale decorative, după cum este necesar, pentru prezentarea finală. |
Metode |
Gândire critică. Discuţie. Negociere. Prezentare în grup |
Casetă de informaţiiConvenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost introdusă pentru a proteja drepturile persoanelor ale căror drepturi fundamentale, de exemplu, dreptul la viaţă, la libertate religioasă sau la justiţie în temeiul legii, au fost refuzate. Toate guvernele care sunt membre ale Consiliului Europei au convenit să respecte articolele Convenţiei în ceea ce priveşte cetăţenii lor. Fiecare ţară trebuie să raporteze comunităţii internaţionale cu privire la situaţia drepturilor omului specifică acesteia. Cetăţenii individuali pot face plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul în care consideră că ţara ai cărei cetăţeni sunt le refuză drepturile omului. O ţară poate depune, de asemenea, o plângere împotriva altei ţări cu privire la încălcări ale drepturilor omului, dar acest lucru nu se întâmplă foarte des. Convenţia Europeană a Drepturilor Omului a fost atent modelată pe Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, care a fost introdusă după genocidurile din al doilea război mondial. |
Lecţia
Profesorul se referă la „cartonaşele cu roluri” (fișa de lucru 3.4. pentru), atunci când prezintă scenariul şi cele două grupuri implicate în jocul de roluri. În primul rând, profesorul descrie insula, eventual cu ajutorul unei hărţi pe tablă, şi descrie apoi locuitorii insulei, care au trăit acolo de generaţii.
Profesorul spune apoi clasei că un alt grup a sosit şi vrea să se instaleze pe insulă. El este foarte diferit de locuitorii insulei. Profesorul descrie coloniştii şi modul lor de viaţă şi apoi împarte clasa în două jumătăţi. O jumătate din grup va juca rolul locuitorilor insulei, iar cealaltă jumătate vor fi coloniştii. Există două moduri posibile de a discuta aceste aspecte (a se vedea metodele 1 şi 2 de mai jos). Pentru clasele obişnuite să joace roluri, utilizaţi metoda 1. Pentru clasele obişnuite să lucreze în moduri mai formale, utilizaţi metoda 2.
Metoda 1: joc de roluri
Elevii lucrează în perechi. Unul dintre ei preia rolul locuitorului insulei şi unul pe cel al colonistului. Ei trebuie să ia în considerare fiecare dintre situaţiile descrise pe cartonaşele mici din punctul de vedere al propriului popor. Ei vor intra în negocieri cu alte persoane (presupunând că limba nu reprezintă o barieră). Ei ar trebui să încerce să pună de acord asupra următoarelor:
a) Care sunt problemele cele mai grave pentru oamenii lor?
b) Ce vor să obţină din negocieri?
Apoi, profesorul cere perechilor de locuitori ai insulei şi perechilor de colonişti să stea împreună. Ei vor juca un rol – întâlnirea celor două popoare în încercarea de a determina un acord cu privire la ambele chestiuni şi liniile directoare pentru viitor.
Amintiţi celor două grupuri înainte de a începe discuţiile că locuitorii insulei nu pot fi complet fericiţi până coloniştii nu părăsesc insula, pentru că întregul lor mod de viaţă poate fi ameninţat. Pe de altă parte, coloniştilor le place acest loc nou şi pot fi pregătiţi să folosească forţa pentru a rămâne aici.
Cereţi fiecărui grup de patru elevii să fie de acord în primul rând cu cele mai grave probleme cu care se confruntă grupurile şi să se ocupe de ele în ordinea gravităţii, lucrând de la cele mai grave la cele mai puţin grave probleme, după cum permite timpul.
Metoda 2: Discuţie orientată
Acest exerciţiu se face cel mai bine folosind jocul de rol, dar poate merge destul de bine pentru elevii neobişnuiţi cu jocul de rol. Jumătate din clasă va analiza situaţiile din punctul de vedere al locuitorilor insulei şi cealaltă jumătate din punctul de vedere al coloniştilor. Fiecare situaţie este descrisă din două puncte de vedere. Lucrând în perechi, elevii decid care sunt cele mai grave probleme şi încearcă să se gândească la cel mai bun mod de rezolvare a fiecărei probleme din propriul punct de vedere. Amintiţi-le că există o cale „ideală” sau „corectă” de rezolvare a fiecărei probleme, dar realitatea (şi istoria) sugerează că o parte şi-ar putea impune voinţa mai mult decât cealaltă, din cauza unui dezechilibru de putere.
Profesorul conduce discuţia referitoare la fiecare situaţie, adoptând un punct de vedere asupra problemei şi apoi solicitând celuilalt grup puncte de vedere opuse. Profesorul încearcă să negocieze un acord între cele două grupuri. Fiecare discuţie ar putea fi condusă de o pereche din fiecare parte care să vină în faţa clasei pentru a vorbi despre problemă aşa cum o văd ei. O variantă a acestei metode este ca perechile să discute fiecare situaţie, una reprezentând locuitorii insulei şi alta coloniştii.
Discuţie de final pentru metoda 1 şi 2
Dezbateţi cu elevii situaţiile pe care le-au discutat cu ajutorul următoarelor întrebări:
- Au fost negocierile uşoare sau grele? De ce?
- A obţinut fiecare grup ce vroia din negocieri?
- Ce grup care a ieşit cel mai bine din negocieri? De ce?
- A avut un grup mai multe drepturi morale în fiecare situaţie decât celălalt?
- Care este viitorul probabil pentru cele două grupuri pe insulă?
- Ce ar putea împiedica dominaţia unui grup asupra celuilalt?
- Elaboraţi o listă de reguli sau principii care ar putea ajuta cele două grupuri să co-existe paşnic pe insulă.
Comparaţi această listă a clasei cu elementele cheie ale drepturilor omului (a se vedea fișa de lucru 3.6. pentru elevi). Care dintre aceste articole ar putea ajuta în a preîntâmpina ca oameni precum proprietarii insulei să îşi piardă pământul, modul lor de viaţă şi drepturile lor fundamentale ale omului? Profesorul subliniază faptul că acest tip de situaţie a apărut de mai multe ori în istorie, de exemplu, atunci când coloniştii britanici au colonizat Australia sau europenii au colonizat America de Nord şi de Sud. În acel moment, nu exista nicio legislaţie internaţională în vigoare referitoare la drepturile omului şi au avut loc multe acţiuni care au încălcat drepturile omului ale popoarelor indigene. Situaţii similare au loc în continuare, de exemplu, în cazul în care triburile sud-americane sunt deposedate de pământurile lor, deoarece companii internaţionale fac exploatări miniere sau forestiere.
Celebrând importanţa drepturilor omului
Ca exerciţiu final în această unitate, profesorul le cere elevilor (în grupuri) să selecteze unul din drepturile omului existente în Convenţia Europeană, care a fost discutat în cursul acestei unităţi. Apoi elevii fac un banner care afişează acest drept şi pregătesc o prezentare cu privire la importanţa acestuia. Elevii ar putea desena unele scene din jocul de roluri al locuitorilor insulei pentru a ilustra problemele dramatic. Acestea ar putea fi prezentate clasei, grupului anual sau chiar întregii şcoli. În acest fel, unitatea de învățare poate duce la un proiect de follow-up, dacă timpul permite şi elevii sunt interesaţi. A se vedea lectia 4 din unitatea de învățare 7 (media) cu privire la modul de a planifica un astfel de proiect în clasă.
14. Bazată pe o lecţie elaborată de Citizenship Foundation, Londra.