Lecţia 4: Utilizarea violenţei

Este utilizarea violenţei acceptabilă în anumite cazuri?

Lecţia

Clasa este împărţită în grupuri de lucru de patru sau cinci elevi. Un elev sau profesorul prezintă cazul 1 din fișa de lucru 4.4. pentru elevi.

Ar putea fi prea dificil să se trateze toate cele patru cazuri într-o singură lecţie. Prin urmare, profesorul ar putea decide să atribuie diferite cazuri diferitelor grupuri, să aleagă numai două din cele patru cazuri sau să adauge o altă lecţie.

Sarcina grupului este să discute cazul, folosind întrebările date pe cartonaş şi să-şi prezinte răspunsul verbal. Profesorul trebuie să fie conştient că întrebarea fundamentală explorată este în ce măsură ar trebui acceptată utilizarea violenţei. După ce fiecare grup a răspuns, profesorul poate da unele informaţii suplimentare în legătură cu cazul înainte de a trece la cazul următor.

Copia profesorului referitoare la cazuri, întrebări şi informaţii suplimentare

Cazul 1

În timpul unei demonstraţii anti-globalizare, un grup restrâns de persoane începe să arunce cu pietre într-o clădire în care îşi are sediul o celebră companie multinaţională. Forţele de poliţie prezente la faţa locului asistă la acest eveniment şi încearcă să aresteze persoanele implicate. În timpul acestei intervenţii, un poliţist este prins de către persoanele care aruncă cu pietre şi lovit cu putere.

Întrebări:

1. Ar fi acceptabil ca forţele de poliţie să folosească armele pentru a trage în oamenii care aruncă cu pietre?
2. Ar fi acceptabil ca poliţia să intervină folosind mitraliere? (Utilizarea acestora ar avea efect mai rapid, însă în mod sigur ar rezulta mai multe victime.)
3. Ar fi acceptabil ca poliţia să aştepte până în momentul în care este capabilă să intervină folosind un tun de apă?
4. Ar fi acceptabil ca poliţa să nu intervină prin forţă pentru a evita agravarea conflictului?

Informaţii

Conform standardelor internaţionale, poliţia poate face uz de forţă în anumite condiţii. Se va face uz de forţă doar dacă este necesar şi doar în măsura impusă de scopul intervenţiei. În cazul în care unui ofiţer de poliţie i se solicită de către superiorul său să intervină într-un mod care încalcă în mod clar această regulă, conform normelor ONU acesta trebuie să refuze executarea ordinului.

Cazul 2

Ţara X declară război împotriva ţării Y, deoarece țara Y protejează în mod clar şi chiar finanţează grupurile rebele care operează împotriva ţării X din ţara Y. Echipa de spionaj a ţării X descoperă în ce sat locuieşte un grup de rebeli bine antrenaţi şi înarmaţi şi află că pregătesc un atac cu bombă de proporţii asupra unei ţinte industriale importante.

Întrebări:

1. Ar fi acceptabil ca ţara X să bombardeze satul din plin, asigurându-se că vor supravieţui doar câţiva oameni, inclusiv localnicii?
2. Situaţia de mai sus ar fi acceptabilă după ce rebelilor li s-ar cere în mod clar să se predea, iar localnicii ar fi avertizaţi în mod clar să părăsească satul şi să se adune pe stadionul local unde li s-ar permite să intre după ce ar fi perchiziţionaţi pentru a verifica dacă poartă asupra lor arme?
3. Ar fi acceptabil să nu se intervină făcând uz de forţă? La ce alternative vă gândiţi?

Informaţii

Normele internaţionale (aşa-numitele „Convenţii de la Geneva”) despre război nu prevăd o interdicţie totală cu privire la utilizarea forţei militare, dar interzic unele tipuri de intervenţii şi arme. Unul dintre principii este că forţa militară nu ar trebui să fie utilizată împotriva ţintelor non-militare, şi nu ar trebui să fie nici fără discernământ, nici disproporţionată: de exemplu, trebuie să fie întreprinse tentative serioase pentru a evita victime în rândul civililor prin abţinerea de la utilizarea celor mai puternice bombe împotriva unor ţinte militare, în situaţiile în care ar fi suficiente bombe mai puţin puternice. În acest fel, victimele în rândul civililor şi moartea părţilor nevinovate (aşa-numitele „victime colaterale”) ar putea fi prevenite. Cu toate acestea, după cum s-a menţionat mai sus, acest lucru nu înseamnă că „Convenţiile de la Geneva” despre război consideră victimele colaterale inacceptabile, ci mai degrabă că le iau în considerare într-o anumită măsură.

Cazul 3

Dl. X, un tânăr care lucrează ca asistent tehnic într-un spital local, îşi bate în mod regulat soţia când ajunge acasă în stare de ebrietate. Soţia sa a anunţat odată poliţia despre loviturile primite de la soţul său, uneori severe. Soţia vecinului care şi-a dat seama întâmplător de situaţie îşi imaginează acum ce se întâmplă în locuinţa alăturată atunci când îi aude pe vecini certându-se şi ţipând.

Întrebări:

1. Soţia vecinului ar trebui să informeze poliţia în aceste cazuri sau ar fi vorba despre o imixtiune inacceptabilă în dreptul la viaţă privată al vecinilor?
2. Atunci când primeşte informaţii de la o anumită persoană, poliţia trebuie să intervină în astfel de situaţii?

Informaţii

„(…) Statele ar trebui să condamne violenţa împotriva femeilor şi nu ar trebui să apeleze la niciun obicei, tradiţie sau argument religios pentru a evita obligaţiile ce le revin în legătură cu eliminarea acesteia. Statele ar trebui să implementeze, prin toate mijloacele corespunzătoare şi fără nicio întârziere, o politică de eliminare a violenţei împotriva femeilor şi, în acest scop, ar trebui:

(a) Să ia în considerare, în cazul în care nu au făcut-o deja, ratificarea sau aderarea la Convenţia asupra Eliminării Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor sau retragerea rezervelor faţă de această convenţie;

(b) Să se abţină de la a se angaja în violenţe împotriva femeilor;

(c) Să utilizeze grija cuvenită pentru a preveni, cerceta şi, cu respectarea legislaţiei naţionale, pedepsi actele de violenţă împotriva femeilor, indiferent dacă actele respective sunt comise de stat sau de persoane fizice (…).”

Din Declaraţia Naţiunilor Unite privind Eliminarea Violenţei împotriva Femeilor (1993).

Cazul 4

Leo, 13 ani, este un adolescent slăbuţ şi mai degrabă mic. Adeseori este abuzat de băieţii mai mari atunci când se joacă la locul de joacă din cartier. De data aceasta, răspunde că ar trebui să nu îl mai hărţuiască tot timpul şi că se comportă ca nişte oameni needucaţi,  primitivi.  Drept rezultat, băieţii mai mari încep să  îl bată cu violenţă. Prietenul lui Leo vede ce se întâmplă în momentul în care intră în locul de joacă. Şi nişte persoane în vârstă văd întâmplarea când traversează locul de joacă în drum spre casă, venind de la piaţă, de unde au cumpărat mâncare.

Întrebări:

1. Prietenul lui Leo ar trebui să intervină în acest caz? În ce mod?
2. Ar trebui să intervină persoanele în vârstă? În ce mod?
3. Ce alte soluţii aţi sugera?

Ca o sarcină suplimentară, elevii ar putea întocmi o scrisoare către băieţii mai mari în care să explice ce cred despre comportamentul acestora. Aceasta ar putea fi o sarcină pentru tema pentru acasă sau pentru grupurile care lucrează mai rapid.