Lecția 1: Puncte de vedere asupra opțiunilor şi identității

Cu ce punct de vedere sunt de acord?

Descrierea lecţiei

1. Elevii fac alegeri/ exprimă opțiuni

Elevii definesc contextul

Profesorul prezintă subiectul. În fiecare zi, de-a lungul vieţii, facem alegeri şi luăm decizii – la ce exemple se pot gândi elevii? Elevii răspund şi dau exemple din propria lor experienţă. Profesorul se asigură că vorbesc despre decizii, dar nu intră prea mult în detalii pentru a discuta probleme sau motive care stau la baza deciziilor. În primele cinci minute, ar trebui să vorbească un număr cât se poate de mare de elevi. Profesorul nu trebuie să comenteze afirmaţiile lor; acesta observă spre ce înclină balanţa între alegerile pe care le facem zi de zi (să cumpărăm un sandviş sau o gustare caldă la prânz) şi deciziile cheie (alegerea unei slujbe). Profesorul arată care sunt tendinţele în ceea ce priveşte alegerile pe care le fac elevii.

Elevii aleg un citat

Profesorul le explică elevilor că vor asculta câteva citate, aparţinând unor autori din  diferite ţări, atât din antichitate, cât şi din perioada modernă. Sarcina lor este următoarea:

• Elevii aleg un citat cu care fie sunt foarte tare de acord, fie nu sunt deloc de acord.
• Elevii care au ales acelaşi citat formează mici grupuri (nu mai mult de şase membri) şi îşi împărtăşesc motivele alegerii lor. Grupurile numesc apoi câte un reprezentant.
• După cinci minute, reprezentanţii fac o scurtă prezentare referitoare la alegerile care s-au făcut în runda în plen. Citesc citatul şi expun motivele principale pentru care elevii din grupul lor au fost sau nu de acord cu el. Dacă elevii dintr-un grup au puncte de vedere diferite, atunci trebuie să fie indicată diferenţa de opinie.

Profesorul distribuie seturile de citate, scrise pe benzi diferite de hârtie, pe câteva bănci ale elevilor. Pe rând, fiecare elev care a primit un citat îl citeşte tare pentru toată clasa. Apoi elevii încep să lucreze la sarcină. Profesorul îi urmăreşte. Dacă un grup este prea mare, intervine şi se asigură că elevii sunt împărţiţi în grupuri mai mici. Sunt disponibile mai multe exemplare ale citatelor, în caz că se întâmplă acest lucru. Profesorul observă care sunt citatele pe care le-au ales elevii şi pe care nu le-au ales. Profesorul nu va auzi prea mult din discuţiile elevilor, deoarece mulţi elevi vor vorbi în acelaşi timp, aşa că nivelul zgomotului va fi ca într-o cafenea plină.

2. Elevii indică motivele alegerilor lor

Reprezentanţii îşi expun prezentările

Profesorul anunţă că timpul pentru discuţia în grup s-a terminat şi va începe runda în plen, pe care o va prezida. Elevii rămân aşezaţi la banca grupului. Reprezentanţii prezintă pe rând. Dacă este necesar, profesorul le reaminteşte reprezentanţilor că trebuie să prezinte motivele pentru care elevii din grup au făcut o anumită alegere, iar elevii pot cere mai multe explicaţii. Profesorul trebuie să se asigure că nu începe nicio discuţie până nu-şi termină prezentările toţi reprezentanţii.

Profesorul şi elevii realizează o hartă mentală pentru înregistrare

Înainte să înceapă următorul reprezentant, profesorul le cere elevilor să rezume afirmaţia cheie pe care tocmai au ascultat-o, de exemplu „Multe dintre alegerile noastre sunt ireversibile” sau „Atunci când facem alegeri, ne exercităm drepturi la libertatea personală”. Profesorul – sau un elev – redă punctele cheie printr-o hartă mentală simplă (a se vedea exemplul de mai jos).

3. Elevii compară şi reflectează la alegerile lor

Elevii citesc harta mentală – un document cu multipleopțiuni

Harta mentală sprijină etapa finală de reflecţie din această lecţie.

Profesorul adresează o singură întrebare pentru a încuraja reflecţia – sunt posibile multe răspunsuri diferite, elevii fiind priviţi ca experţi cu privire la ei înşişi: reprezentanţii doar au redat ceea ce elevii gândesc despre diferite citate privind alegerile pe care le facem. Chiar grupurile au fost formate prin alegerile elevilor – aşadar, ce ne spune această hartă mentală despre elevi?

Elevii pot avea nevoie de un anumit timp pentru a se gândi. Ar trebui să aibă la dispoziţie acest timp – ce poate fi mai bun decât o clasă plină de elevi care se gândesc profund, în tăcere? Prin urmare, această etapă productivă nu trebuie să fie încheiată prea curând invitându-l să vorbească pe primul elev care ridică mâna. Apoi pot vorbi câţiva elevi. Sunt posibile mai multe puncte de vedere diferite, acestea variind în funcţie de contextul pe care elevii l-au creat prin alegerile lor şi aşa cum este înregistrat de harta mentală.

Concluzii: enunţuri cheie

Sarcina profesorului este tragă concluziile lecţiei rezumând enunţurile cheie pentru elevi. Acestea pot fi exprimate direct sau pot apărea ca leitmotiv în mai multe enunţuri. Profesorul notează cuvintele cheie pe tablă sau pe flipchart pentru a facilita rezumatul:

1. În această lecţie, elevii au făcut alegeri în timp ce au vorbit despre alegeri.
2. Elevii au făcut diferite alegeri, din motive diferite (acestea sunt câteva exemple):
   • experienţa personală;
   • valori;
   • genul;
   • grija faţă de alţii, responsabilitate;
   • drepturile omului …
3. Alegerile elevilor arată că aceştia au personalităţi diferite – alegerile pe care le fac ne spun ceva despre cine sunt ei, despre identitatea lor.