Lecția 4: Ce valori trebuie să avem în comun?

Asumarea responsabilităţiiîntr-o comunitate bazată pe drepturile omului

Descrierea lecţiei

Pregătire

Profesorul expune în clasă tabelele cu prezentările înainte să înceapă ora.

Etapa 1: Discuţie comună pentru planificare

Profesorul prezidează prima etapă a lecţiei. Merge pe rând la fiecare din cele patru flipcharturi cu cazurile care implică o dilemă şi face referire la cele două opţiuni alternative. Elevii votează pentru una dintre opţiuni ridicând mâna, iar profesorul trece rezultatele pe flipchart.

Grupurile care s-au gândit la experienţa lor personală fac o scurtă prezentare a situaţiei şi arată care este decizia elevilor. Sunt expuse flipcharturile suplimentare.

Profesorul arată că elevii nu vor avea timp suficient pentru a discuta toate deciziile în detaliu şi trebuie prin urmare să facă o alegere ridicând mâna. Dacă elevii sunt de acord, nu mai este necesară nicio altă discuţie.

Dacă elevii întâmpină dificultăţi atunci când trebuie să cadă de acord ce să aleagă, profesorul face una sau două sugestii. Criterii posibile pentru alegere:

• o discuţie despre un caz care elevilor li s-a părut în mod deosebit interesant;
• o decizie unanimă – elevii împărtăşesc anumite valori sau priorităţi?
• o decizie controversată – elevii sunt de acord cu anumite valori sau priorităţi?
• o preferinţă pentru experienţa personală a elevilor.

Criteriile care se aplică depind de alegerile înregistrate pe flipcharturi.

Etapa 2: Prezentări şi discuţie

Prezentatorii vin în faţă şi explică motivele pentru care grupul lor a luat o anumită decizie. Un al doilea membru al grupului ajută la prezentare trecând câteva note scurte pe flipchart.

Elevii îşi compară criteriile, orientaţi fiind de profesor, şi discută despre alegerile pe care le-au făcut. Profesorul prezidează discuţia.

Rezultatul discuţiei nu poate fi anticipat. Elevii pot sau nu să fie de acord cu principiile pentru asumarea responsabilităţii într-o anumită situaţie. Partea de la baza flipchartului poate fi utilizată pentru a înregistra rezultatul discuţiei.

Etapa 3: Reflecţie

Profesorul alege unul dintre următoarele subiecte pe baza observaţiilor şi a discuţiei cu elevii din timpul sarcinii cheie, de exemplu. O discuţie comună cu elevii nu este recomandată în acest caz, deoarece profesorul ar trebui să explice opţiunile într-o expunere lungă.

Opţiunea 1: Dilema complexităţii:
Elevii reflectează la dificultăţile legate de asumarea responsabilităţii

Sesiunea în plen începe cu o rundă de feedback. Ce a mers bine, ce a fost dificil?

Ne putem aştepta ca elevii să spună că asumarea responsabilităţii în acest fel este dificilă şi necesită timp. Cerinţa de a înţelege consecinţele acţiunilor noastre – a se gândi la rezultat, respice finem, deseori nu poate fi îndeplinită.

Răspunsul profesorului este că această obiecţie este perfect justificată – dar care sunt alternativele? Să nu mai iei decizii sau să-ţi asumi responsabilitatea? Să insişti să ai informaţii complete mai întâi?

Desigur, viaţa merge mai departe şi trebuie să ne asumăm riscul de a face greşeli atunci când luăm decizii. Însă contează dacă suntem conştienţi de riscul de a ajunge la concluzii greşite şi de provocarea complexităţii în societatea modernă (a se vedea materiale pentru profesori 2.3, modulul pentru expunere nr. 2). De aceea educaţia şi formarea de genul celor oferite în această unitate sunt atât de importante.

Opţiunea 2: Dilema stabilităţii:
Elevii reflectează la experienţa lor din perspectiva drepturilor omului

Profesorul se referă la valorile şi priorităţile faţă de care elevii şi-au exprimat acordul sau dezacordul în discuţia anterioară, ceea ce dă naştere la următoarea întrebare:

• Ce valori avem în comun?

Acesta este subiectul lecţiei; profesorul îl notează ca titlu deasupra flipcharturilor pe tablă; dacă nu, se fixează pe perete o coală de hârtie A3.

Elevii revăd discuţia aşa cum a fost înregistrată pe flipcharturi.

Această direcţie de reflecţie duce la alte întrebări:

• Cu ce valori nu suntem de acord? Acestea se exclud reciproc?
• Cu ce valori ar trebui să fim de acord?

Profesorul explică de ce această întrebare este atât de importantă: depindem unii de alţii pentru a ne asuma responsabilitatea în aceleaşi direcţii. Care ar putea fi aceste direcţii?

Elevii ştiu, sau îşi dau seama, că nu există o religie sau o etică filosofică pe care să o acceptăm toţi şi nimeni nu va accepta un set de valori care i se impune. Singura sursă care oferă un set de reguli sau valori cu care putem fi de acord sunt drepturile omului.

Profesorul face referire la Declaraţia universală a drepturilor omului, Art. 1:

Elevii caută acest articol în fişa pentru elevi 2.5 sau profesorul prezintă articolul clasei. Fie doar şi acest articol şi ne poate duce foarte departe:

• Ne naştem cu drepturi ale omului; acestea sunt inalienabile, nimeni nu ni le poate lua.
• Suntem liberi.
• Suntem egali.

Profesorul tocmai a demonstrat cum se citeşte un astfel de articol – încet, cuvânt cu cuvânt. Elevii continuă:

• Avem demnitate umană: trebuie să ne tratăm unii pe alţii cu respect.
• Avem anumite drepturi.
• Suntem „înzestraţi cu raţiune”: putem gândi pentru noi înşine.
• Suntem „înzestraţi cu conştiinţă”: putem să ne asumăm responsabilitatea.
• Trebuie să ne comportăm unii faţă de alţii „în spiritul fraternităţii ”: trebuie să ne asumăm responsabilitatea unii pentru alţii, ceea ce include să avem grijă de cei care depind de sprijinul altora.

Profesorul arată că drepturile omului au nu numai o dimensiune verticală – relaţia dintre autoritatea statală şi cetăţeanul individual – ci şi o dimensiune orizontală – relaţia dintre indivizi ca membri aicomunităţii. Ne putem permite foarte multă libertate şi pluralism într-o societate civilă bazată pe drepturile omului care ne oferă cadrul valorilor de bază cu care putem fi toţi de acord.

Opţiuni pentru un studiu mai amplu

Ambele opţiuni din cadrul etapei de reflecţie merită să fie discutate. Cea de-a doua problemă cheie poate fi discutată într-o continuare a acestei unităţi.

Perspectiva responsabilităţii poate fi legată practic de orice altă unitate din acest manual. Puteţi consulta secţiunea despre corespondenţe de la începutul acestui capitol.