Lecția 1: Ce aspecte sunt de interes pentru noi?
Living Democracy » Textbooks » Participarea la democrație » Partea a 3-a – Participarea la viața politică: participare prin comunicare » UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 8: LIBERTATEA » Lecția 1: Ce aspecte sunt de interes pentru noi?Elevii participă la planificarea dezbaterii
Vă rugăm să rețineți că această lecție trebuie realizată cu 3 săptămâni înaintea celorlalte.
Această matrice rezumă informaţiile de care un profesor are nevoie pentru a planifica şi a desfăşura lecţia. Formarea de competenţe se referă direct la ECD/EDO. Obiectivul învăţării arată ceea ce elevii ştiu şi înţeleg. Sarcina/ sarcinile elevilor, împreună cu modul de lucru, formează elementul central al procesului de învăţare. Lista de verificare a materialelor sprijină pregătirea lecţiei. Timpul alocat oferă profesorului o recomandare în linii mari pentru managementul timpului. |
|
Formarea de competențe | Asumarea responsabilității, selectarea itemilor și materialelor, pe baza unor criterii. |
Obiectivele învățării | Criterii de selecție a temelor pentru dezbaterea din clasă: relevanța politică, interesele elevilor, relevanța pentru nivelul de înțelegere și experiența elevilor. |
Sarcinile elevilor | Elevii participă la o activitate de tipul ”brainstorming”: exprimă idei, adună informații pentru dezbatere. |
Materiale și resurse |
Informații din media. Consemnarea unor experiențe și observații personale. Foi de flipchart pe perete pentru a afișa sugestiile elevilor și foi de control (numele și prenumele elevilor și căsuțe de bifat). Fișa pentru elevi – 8.1. |
Mod de lucru | Echipe perechi. |
Timpul alocat | Implicarea elevilor. (15 min) |
Introducerea sarcinii de lucru. (10 min) | |
Lucrul în grup, în perechi. (15 min) | |
Interval de timp între lecțiile 1 și 2: 3 săptămâni |
Informații pentru profesor: de ce prima lecție are loc cu trei săptămâni înaintea celorlalte din cadrul unității?
Lecția are loc cu trei săptămâni în avans, pentru ca elevii să aibă timp să își pregătească contribuția la cea de-a doua lecție și să participe la dezbaterea din cadrul lecției 3. Prima lecție are rol pregătitor: elevii acumulează informații de care au nevoie pentru sarcinile următoare.
Participarea la o lecție de planificarecorespundeparticipării încomunitate.În toate cazurile,cetățeanulactiv estecelinformat. Dinaceastă perspectivă, lecția pregătitoare din cadrul acestei unități de învățare demonstreazăun principiu generalde participare într-o societatedemocratică.
Pregătireanecesităuninterval de timpdeaproximativ treisăptămâni întreprima și a doualecție. (Profesorul decidecum va aborda lecțiileîn acestinterval.) Etapa de organizare cuprindedouăfaze:
Faza 1 (două săptămâni): elevii lucrează în grupuri, în perechi. La finalul primei faze, fiecare grup a formulat o sugestie de temă de dezbatere pe care o consideră potrivită și interesantă. Oferă clasei un material suport (o pagină). Se stabilește un termen-limită pentru faza 1, acesta marcând în același timp începutul celei de-a doua faze.
Faza 2 (o săptămână): lectură. La finalul fazei 2, fiecare elev cunoaște temele propuse și a citit toate materialele. Fiecare elev a ales o temă de dezbatere.
Structura de timp pentru etapa pregătitoare
Lecții | Lecția 1 | Lecția 2 | |
Activitățile elevilor |
Faza 1 Elevii lucrează pentru a propune o temă de dezbatere. |
Faza 2 Elevii citesc propunerile. |
Clasa alege o temă, prin vot. |
Desfășurare în timp | Săptămâna 1- Săptămâna 2 |
Săptămâna 3 | |
Termen-limită |
Descrierea lecției
Pregătirea înaintea lecției
Pentru faza 1, tema de dezbatere: dacă este necesar, profesorul eliberează în prealabil clasa pentru exercițiul de dezbatere.
Pentru faza 2.3, Indicații pentru sarcina de lucru: profesorul a afișat două foi de flipchart pe peretele clasei.
1. Implicarea elevilor
Pregătire: profesorul marchează o linie pe podea cu o sfoară de aproximativ cinci metri. Elevii vor avea nevoie de un spațiu suficient pentru a se poziționa de oricare parte a acestei linii, cu fața unii spre alții. Dacă clasa este prea mică sau prea aglomerată, acest exercițiu poate fi făcut pe coridor.
Profesorul le cere elevilor să se ridice și să formeze un cerc în jurul liniei. Apoi, profesorul anunță: ”Fiecare copil ar trebui să petreacă un an în plus de școală.”
Profesorul cere elevilor să se poziționeze de o parte a liniei – la stânga, dacă susțin afirmația, la dreapta dacă nu sunt de acord. Petrec câteva minute enunțând argumentele lor și alte idei, în cadrul celor două grupuri formate.
Apoi profesorul cere fiecărui grup să prezinte argumentele colegilor din celălalt grup. Sunt stabilite câteva reguli:
- Cele două părți prezintă pe rând câte un argument.
- Vorbitorii nu trebuie întrerupți.
- Vorbitorii au 30 de secunde pentru a-și argumenta idea.
În continuare, elevii iau parte la un schimb de opinii argumentate care seamănă cu o dezbatere. După cinci minute, sau mai devreme dacă una dintre părți nu mai are idei, profesorul oprește dezbaterea și cere elevilor să se întoarcă la locurile lor – preferabil, aranjate în formă de pătrat deschis, pentru a facilita comunicarea.
2. Introducerea sarcinii de lucru
2.1 De ce dezbaterea este importantă pentru participarea la democrație
Profesorul descrie activitatea anterioară – a fost o dezbatere. Într-un timp scurt, multe idei și argumente au fost prezentate de participanți. Elevii pot descrie propria experiență.
Profesorul explică importanța dezvoltării abilităților de argumentare în cadrul unei dezbateri, deoarece multe discuții în context democratic se desfășoară astfel. Cetățenii se bucură de dreptul la opinie și exprimare liberă, dar au nevoie de abilități de argumentare pentru a-l exersa efectiv.
Profesorul se asigură că elevii înțeleg și acceptă această definiție pentru sarcina lor de învățare.
2.2 Clarificare: ce teme sunt potrivite pentru o dezbatere?
Profesorul reamintește tema dezbaterii – a fost o temă bună pentru o dezbatere, după cum au arătat elevii. Ce califică o temă ca fiind potrivită pentru o dezbatere?
Profesorul ascultă ideile și sugestiile elevilor, notându-le în cuvinte cheie pe tablă sau pe flipchart. Este de așteptat ca acestea să corespundă într-o bună măsură celor cinci criterii (3a-3e) din Fișa pentru elevi 8.1.
Profesorul le spune că următoarea dezbatere va fi mai interesantă și că vor fi mai mulțumiți dacă vor desfășura o dezbatere pe o temă la alegerea lor. De aceea, au ocazia să aleagă o temă pentru următoarea lecție de peste trei săptămâni. Până atunci, vor trebui să facă sugestii pentru tema dezbaterii. Grupul de elevi va face o alegere în cea de-a doua lecție.
Profesorul distribuie Fișa 8.1 și face referire la criteriile pe care elevii le-au sugerat, cerându-le să le compare cu criteriile 3a-3e din material. Dacă elevii și profesorul cad de acord să modifice lista de criterii, atunci o actualizează.
2.3 Indicații privind sarcina: colectarea ideilor pe flipchart
Profesorul merge la foile de flipchart de pe perete și cere elevilor să citească Fișa8.1 în timp ce desenează următorul tabel:
Ce temă este potrivită pentru o dezbatere? | |||
Viața de zi-cu-zi sau activitatea școlară | Probleme sociale sau culturale | Aspecte politice | Alte probleme |
a a |
După ce elevii citesc materialul, profesorul indică tabelul de pe foaia de flipchart. Problema pe care elevii au discutat-o la începutul lecției a fost o problemă politică – cum ar trebui organizată educația în țara noastră. Însă și alte aspecte sunt interesante:
- Probleme politice;
- Probleme sociale;
- Aspecte din viața școlară;
- Alte probleme – pentru orice altă idee.
Elevii pot să facă apel la propria experiență sau la ceea ce cunosc din agenda politică actuală, sau pot căuta alte informații.
În acest moment, elevilor ar trebui să le fie date câteva exemple. Profesorul îi încurajează să vină cu ideile lor. Dacă se dovedește dificil, profesorul îi poate ajuta cu aceste exemple:
- Viața de zi-cu-zi sau activitatea școlară: “Mașinile fac mai mult rău decât bine.”
- Probleme sociale sau culturale: “Televiziunea joacă un rol pozitiv în societate.” (Sau: Internetul, telefoanele mobile etc.)
- Aspecte politice: “Femeile ar trebui tratate la fel ca bărbații.”
2.4 Indicații privind sarcina: termenul limită
Profesorul explică de ce este stabilit un termen limită. Pentru a da tuturor ocazia să citească materialele, este dat un termen limită – cinci zile de școală înaintea primei lecții. Elevii trebuie să înțeleagă că ei vor selecta tema, însă trebuie să citească materialele în prealabil. Altminteri, un vot democratic nu poate avea loc, pentru că acesta trebuie organizat eficient în timpul disponibil din lecție. Nu vor fi timp pe parcursul lecției pentru citirea materialelor.
Profesorul le spune elevilor unde să-și adune fișele de lectură și materialele.
În final, le reamintește că este important să se decidă pe ce problemă le-ar plăcea să susțină dezbaterea.
3. Lucrul în grup, în perechi
Elevii formează echipe și lucrează singuri, respectând indicațiile date pe materiale și în timpul lecției. Își stabilesc singuri tema pentru acasă.