Lecția 4: O singură dezbatere – mai multe perspective
Living Democracy » Textbooks » Participarea la democrație » Partea a 3-a – Participarea la viața politică: participare prin comunicare » UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 8: LIBERTATEA » Lecția 4: O singură dezbatere – mai multe perspectiveElevii reflectează asupra dezbaterii
|
Această matrice rezumă informaţiile de care un profesor are nevoie pentru a planifica şi a desfăşura lecţia. Formarea de competenţe se referă direct la ECD/EDO. Obiectivul învăţării arată ceea ce elevii ştiu şi înţeleg. Sarcina/ sarcinile elevilor, împreună cu modul de lucru, formează elementul central al procesului de învăţare. Lista de verificare a materialelor sprijină pregătirea lecţiei. Timpul alocat oferă profesorului o recomandare în linii mari pentru managementul timpului. |
|
| Formarea de competențe | Analizarea și evaluarea experienței comune. |
| Obiectivul de învățare |
Media ne construiește percepția realității Regulile asigură oportunități egale de exercitare a dreptului la libertate. |
| Sarcinile elevului |
Elevii compară știrile asupra dezbaterii. Reflectează asupra experienței. |
| Materiale și resurse |
Știri elaborate de elevi. Material pentru profesori – 8.1 |
| Mod de lucru |
Prezentări. Discuții. |
| Timpul alocat | 1. Trei rapoarte de știri cu discuții. (15 min) |
| 2. Reflecție: Cum au afectat regulile dezbaterea? (15 min) | |
| 3. Debriefing. (10 min) | |
Caseta cu informațiiElevii reflectează asupra lecției din două perspective, cea a conținutului și cea a cadrului de reguli. Elevii pot fi interesați mai mult de un aspect, iar în acest caz accentul trebuie mutat corespunzător, acordând mai mult timp acelui aspect. Reuniunea finală de bilanț (debriefing) oferă elevilor ocazia de a da feedback general în ce privește întreaga unitate de învățare. Elevii s-au pregătit, astfel că profesorul poate (și ar trebui) să lase o mare parte din timpul lecției la dispoziția acestora – e posibil să ocupe chiar toată lecția. Profesorul conduce lecția și punctează din când în când pentru a structura discuțiile. |
Descrierea lecției
Clarificarea agendei pentru lecție
Profesorul prezintă agenda lecției și menționează că aceasta corespunde aspectelor cheie care structurează temele pentru acasă. Dacă elevii sunt de acord și nu sugerează să se centreze pe un aspect în particular, profesorul prezintă prima etapă a lecției.
1. Trei rapoarte de știri cu discuții
Profesorul anunță că trei echipe de reporteri își vor prezenta relatările. Elevii tebuie să asculte și să compare, pentru că reporterii lucrează pentru tipuri diferite de publicații. Pentru a compara modurile de relatare a știrii, elevii ar trebui să fie pregătiți să ia notițe. Profesorul simplifică sarcina prin desenarea unei matrici simple pe tablă sau pe flipchart:
| Relatare | Nr. 1 | Nr. 2 | Nr. 3 |
| Limbaj | |||
| … | |||
| … | |||
| … | |||
| Apreciere |
Profesorul face referire la relatare numai anunțând numărul, lăsând elevii să își prezinte lucrarea. Limbajul folosit este un posibil atribut prin care să se compare relatările, iar elevii sunt liberi să noteze orice remarcă. Dacă preferă un tip de lucrare și de știre, trebuie să aducă argumente.
Profesorul se asigură că elevii nu mai au întrebări în ce privește sarcina de lucru și apoi lasă cele trei echipe de reporteri să citească relatările de presă, una după alta, fără nicio discuție nici comentariu între ele.
Apoi elevii le oferă feedback. Profesorul ascultă și îi încurajează să explice ce criterii au utilizat pentru comparare și pentru aprecierea relatărilor.
Profesorul încheie discuția menționând un aspect important: cele trei echipe de reporteri de presă au fost prezente la aceeași dezbatere, totuși imaginea creată pentru grupurile lor de audiență diferă considerabil. Aceasta demonstrează că media transmit realitatea pentru toți cei care nu au fost prezenți la eveniment. Dar prin transmiterea realității, ei o construiesc – selectând și evidențiind unele elemente, omițând sau diminuând importanța altora. Profesorul poate să facă referire la anumite detalii din cele trei relatări de presă sau la temele elevilor, pentru a susține această afirmație (vedeți materiale pentru profesori 8.1).
2. Reflecție: Cum au afectat regulile dezbaterea?
Profesorul solicită din nou contribuția elevilor. Profesorul va asculta, ca și elevii. Unele comentarii pot fi destul de critice (limita de timp este ”nedemocratică”, nu permite exprimarea liberă), iar unii elevi pot susține regulile.
În timpul discuției, profesorul poate cere celor mai critici dintre elevi să se gândească ce s-ar fi putut întâmpla dacă regula care limita timpul ar fi fost înlăturată. Își vor da seama că dezbaterea ar fi durat mai mult, în timp ce bugetul de timp al lecției stabilește o limită de timp absolută, astfel că regula a luat în considerare realitatea și a distribuit timpul disponibil în mod echitabil, deși în ”felii” foarte mici. Vorbitorii ar putea comenta în privința manierei în care s-au descurcat cu limita de timp: au reușit să se centreze pe punctele cheie?
3. Debriefing
Aici elevii oferă feedback general.
Profesorul nu ar trebui să încerce să își justifice abordarea în fața criticilor, nici să estompeze remarcile critice. Pentru că elevii au avut o parte importantă de activități și responsabilități, atât succesele cât și insuccesele sunt ale lor tot atât cât ale profesorului. Profesorul ar trebui să prezinte acest aspect elevilor, mai ales în cazul în care elevii nu par să fie conștienți de această perspectivă.
Dacă elevilor le-a plăcut dezbaterea, profesorul poate sugera o extindere în forma unui club de dezbatere. Cluburile de dezbatere sunt foarte comune în țările vorbitoare de engleză din jurul lumii, de asemenea în rândul profesorilor de engleză ca limbă străină. Internetul oferă o bogată varietate de materiale excelente pentru profesori și elevi interesați în dezbatere.
