UNITATEA DE ÎNVĂȚARE 9: MEDIA

Participarea la democraţie prin media

1. Luăm parte la democraţie prin media

Participarea la viaţa societăţii şi în politică înseamnă, în mod esenţial, comunicarea cu alţii – primirea şi oferirea de informaţii prin intermediul mijloacelor media. Cetăţenii care nu pot comunica prin mijloacele media nu pot participa în societate sau în politică.

Mijloacele media oferă o multitudine de moduri de comunicare şi furnizează informaţii mai multe ca niciodată, dar şi controlează ce comunicăm şi felul în care comunicăm. Trăim într-o lume a culturii media. Comunicarea modernă bazată pe media şi controlată de media reprezintă o provocare pentru fiecare individ.

Pe de o parte, media oferă oportunităţi fascinante pentru acei cetăţeni care deţin abilităţi media şi care pot folosi prin urmare media în mod critic şi cu bună ştiinţă şi se pot descurca cu cantităţile mari de informaţii de diferite tipuri şi de calitate diferită.

Pe de altă parte, mijloacele media îi exclud de la participare pe toţi cei care nu îşi permit să le cumpere sau care nu posedă abilităţile necesare pentru a le folosi sau pentru a evalua calitatea informaţiilor.

2. Abilităţile media – o competenţă centrală în ECD/EDO

Abilităţile media reprezintă una dintre competenţele centrale sau poate chiar competenţa centrală a ECD/EDO. Predarea pentru drepturile omului este direct legată de abilităţile media. Libertatea massmediei şi dreptul la liberul acces la informaţii depind de abilitatea de a exercita aceste drepturi. Nivelurile inegale de abilităţi media într-o societate creează o nouă dimensiune de oportunităţi inegale şi noi forme de includere şi excludere.

Această unitate încearcă să îi ajute pe elevi să facă un pas important în ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor media. Elevii experimentează construcţia imaginii pe care o avem despre realitate prin intermediul media – atât ca producători, cât şi ca destinatari ai mesajului media. În diferite moduri, ambele categorii acţionează ca „gardieni” şi factori care determină agenda, în sensul în care imaginea noastră despre lume, şi politică în particular, se bazează şi este formată de mesajele media care ne atrag atenţia după ce au trecut de două filtre – alegerile făcute de producători şi cele pe care le facem noi, utilizatorii media.

Unitatea se concentrează pe un aspect important al abilităţilor media: toate mesajele media sunt construite. Există un potenţial mare de predare transcurriculară, cu studiile de limbă de exemplu, pentru a analiza limbajul specific utilizat în media (a se vedea materiale pentru profesori 9A – A învăţa ce să cauţi, nr. 1 şi 2).

3. Prezentarea unităţii

Această unitate se concentrează pe întrebarea cum se face „paza la intrare” şi stabilirea agendei în massmedia. Elevii experimentează atât perspectiva utilizatorilor de media, cât şi pe cea a producătorilor de media, interpretând aceste roluri.

Lecţia 1: Noi suntem „gardienii”! Noi decidem ce vrem să citim.

Lecţiile 2 şi 3: Noi suntem „gardienii”! Noi decidem care sunt ştirile ce vor fi oferite cititorilor pentru a alege.

Lecţia 4: Noi controlăm media – sau media ne controlează pe noi? Reflecţie.

În prima lecţie, elevii devin conştienţi de rolul lor de „paznici la intrare” pe cont propriu. Fac o alegere între două ziare diferite şi selectează un set de informaţii, respingând altul. Astfel, ei îşi exercită unul din drepturile omului, acela de acces liber la informaţii şi selectarea informaţiilor.

În lecţia a doua şi lecţia a treia, elevii se implică în sarcina cheie, un mic proiect în cadrul căruia produc o gazetă de perete. Acum acţionează din nou ca „paznici la intrare”, dar de data aceasta mai degrabă din punctul din care se trimite decât de unde se primeşte. Ei îşi exercită unul din drepturile omului la o presă liberă, necenzurată.

La lecţia a patra, elevii reflectează la alegerile lor şi discută despre puterea media – atât ca instrument de comunicare, cât şi ca instrument al puterii. Ei devin conştienţi şi de elementul puternic constructivist al imaginii pe care o avem despre lume, formată atât de producătorii de informaţii, cât şi de destinatari.

4. Învăţarea şi instruirea constructiviste

Această unitate le acordă elevilor timpul şi libertatea necesare pentru învăţarea constructivistă. În contextul particular al media, învăţarea constructivistă corespunde direct construirii mesajelor media prin mijloacele media. Un mesaj media este construit de altcineva, cu un interes specific şi cu o intenţie strategică („spune sau vinde”) şi de către utilizator.

Profesorul prezintă conceptele de „pază la intrare”, stabilirea agendei, cultură media, libertatea massmediei şi accesul liber la informaţii prin instruire, făcând legătura cu contextul învăţării constructiviste (a se vedea caseta cu conceptele cheie de mai jos).

5. Alegerea tipului de media

Această unitate se concentrează pe un tip clasic de mijloace media tipărite, ziarele, care nu reprezintă prima alegere pentru mulţi dintre tineri. Aşadar, de ce ar trebui elevii să citească şi să producă ziare în această unitate?

1. Primul motiv este unul pragmatic. Studierea ziarelor şi producerea unei simple gazete de perete necesită resurse care sunt disponibile peste tot şi se poate face cu un buget mic.
2. Din perspectivă didactică, un exemplu simplu funcţionează mai bine pentru a-i ajuta pe elevi să-şi formeze anumite abilităţi media. Scriind texte de mână, decupând, lipind şi desenând, elevii se întorc la rădăcinile producţiei media. Dar chiar şi la producţia unei simple gazete de perete există deja fenomenul de bază de „pază la intrare”, de către redactori, şi tot aşa există şi principiul construirii unei imagini a realităţii prin intermediul mesajului.
   Desigur, aceste aspecte de bază sunt prezente la toate celelalte mijloace media – radio, TV, fotografie de toate categoriile, moduri de comunicare bazate pe Internet, SMS etc. Dar toate aceste mijloace nu numai că prezintă cerinţe mai mari în ceea ce priveşte resursele şi un efort mai complex de producţie media, dar şi un efort de analiză sau de-construcţie media.
3. Abordarea care are la bază ziarul urmează principiul curriculumului în spirală în această ediţie ECD/EDO. Sarcina pe care elevii o îndeplinesc la această unitate corespunde celei din unitatea de învățare 7 din volumul III, A trăi în democraţie, pentru învăţământul secundar inferior. Diferenţa dintre unităţi constă în nivelul de reflecţie de care sunt capabili elevii.

Concepte cheie

„Paza la intrare”

Doar o proporţie mică a informaţiilor care sunt trimise zilnic redactorilor de ştiri apare în cele din urmă tipărită. Redactorii de ştiri elimină ceea ce nu poate fi relatat. Un criteriu este dacă informaţia merită să fie ştire – este relevantă sau destul de interesantă? Alt criteriu se referă pur şi simplu la spaţiul disponibil. Iar un al treilea criteriu este ce fel de echilibru aşteaptă cititorii – între informaţie şi divertisment, între politică, afaceri, sport, ştiri despre celebrităţi etc.

Dar şi cititorul elimină cea mai mare parte din ceea ce oferă ziarul. Toţi ştim din experienţă că de obicei alegem câteva articole şi subiecte, iar în final dăm la o parte ziarul după ce am citit 5-10% din ceea ce se oferă.

Acest principiu de „pază la intrare” se aplică şi altor tipuri de massmedia – TV şi radio, Internetul şi cărţile.

Stabilirea agendei

Redactorii de ştiri au o puternică influenţă asupra agendei politice. Aducând anumite probleme sau scandaluri în atenţia publicului, aceste probleme sunt apoi discutate şi deseori factorii responsabili de definirea politicilor trebuie să reacţioneze într-un fel. Aici, din nou, cititorii au rolul lor – cum răspund la problemele care le sunt supuse atenţiei?

Cultura media

Trăim într-o cultură media (a se vedea materiale pentru profesori 9A). În ultimul deceniu, au apărut formele de comunicare bazate pe Internet şi transferul de informaţii, la care se adaugă tehnologia telefoanelor mobile, ambele fiind atrăgătoare în mod deosebit pentru generaţia mai tânără. De asemenea, procesul globalizării a sprijinit dominanţa din ce în ce mai mare a mediei. Mesajele media au trecut de la informaţiile pe bază de text la informaţiile pe bază de imagini, cu un impact puternic asupra obişnuinţelor de comunicare şi citire.

Accesul liber la informaţii şi libertatea presei

Convenţia europeană a drepturilor omului, Articolul 10.1 (a se vedea fişa pentru elevi 2.6)

„Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere.”

A se vedea de asemenea Declaraţia universală a drepturilor omului, Articolul 19 (fişa pentru elevi 2.5).

Atât producătorii, cât şi utilizatorii de media exercită un drept uman fundamental. Cenzura acestor libertăţi face diferenţa între dictaturi şi democraţii. Aceste libertăţi şi revoluţia tehnologică pe care am văzut-o după inventarea calculatoarelor şi a Internetului, au dat naştere culturii media în care trăim astăzi. Experienţa este ambivalentă şi tipică pentru procesele de modernizare: dacă putem gestiona potenţialul, câştigăm; dacpă nu putem răspunde cererilor, pierdem. Din acest motiv, abilităţile media reprezintă o competenţă cheie în domeniul ECD/EDO.

Dezvoltarea de competenţe: legături cu alte unităţi de învăţare din volum

Ce reprezintă acest tabel

Titlul acestui manual, Participarea la democrație, se concentrează pe competenţele cetăţeanului activ în democraţie. Această matrice ilustrează potenţialul efectelor de sinergie între unităţile acestui manual. Matricea arată ce competenţe se dezvoltă în cadrul unităţii 9 (rândul închis la culoare). Coloana cu cadrul îngroşat arată competenţele de luare de decizii şi activism politic – evidenţiată astfel datorită legăturii lor strânse cu participarea la democraţie. Rândurile de mai jos indică legăturile cu alte unităţi din manual: ce competenţe dezvoltate în cadrul acestor unităţi îi sprijină pe elevi la unitatea de învățare 9?

Cum poate fi utilizată această matrice

Profesorii pot folosi matricea ca instrument pentru planificarea orelor ECD/EDO în diferite moduri.

• Matricea îi ajută pe profesori să devină conştienţi de efectele de sinergie ce îi ajută pe elevi în formarea de competenţe importante în mod repetat, în diferite contexte care sunt conectate în multe feluri.
• Această matrice îi ajută pe profesorii care pot dedica numai câteva ore pentru ECD/EDO: un profesor poate alege numai această unitate şi să le omită pe celelalte, deoarece ştie că anumite competenţe cheie se dezvoltă de asemenea, într-o anumită măsură, în această unitate – de exemplu, înţelegerea importanţei abilităţilor media, exercitarea libertăţilor de bază şi tensiunea dintre egalitate şi libertate.

Unitatea de învățare 9: Media – Participarea la democraţie prin media

Producătorii şi utilizatorii de media ca „paznici la intrare” şi factori care determină agenda politică