Unitatea de învățare 1 (Învățământ primar, clasaI) – Eu am un nume – noi avem o şcoală

Living Democracy » Textbooks » Explorarea drepturilor copilului » Partea 1: Planuri de unități de învățare » Unitatea de învățare 1 (Învățământ primar, clasaI) – Eu am un nume – noi avem o şcoală

A   Planul unității

  Întrebări – cheie/ Teme principale Sarcini principale Resurse

Lecția 1

Copiii învaţă numele celorlalţi copii din clasă.

Copiii se prezintă între ei cu numele lor.

Foi de hârtie colorată

Lecțiile 2 și 3

Cât de diferiţi sunt copiii din clasă noastră?

Copiii îşi fac câte o floare, cu fotografia lor în mijloc. Se alcătuieşte apoi un buchet cu toate aceste flori.

Foi de hârtie colorată, o fotografie portret a fiecărui copil, precum şi o foaie de flipchart

Lecția 4

Ce ştim unii despre ceilalţi?

Reflecţie frontală

Afişul realiza

B   Context și obiective

Copiii devin conştienţi de marea varietate a numelor din clasa lor. Înțeleg că fiecare dintre ei a primit un nume care-l distinge de ceilalţi; îşi dau seama că nimeni nu le poate lua numele pe care l-au primit.

V5_P7

Copiii înţeleg că mai multe nume diferite înseamnă mai multe personalităţi, iar comunitatea clasei lor este formată din personalitățile fiecăruia ditre ei, precum un buchet bogat şi colorat de flori. Dacă doriţi mai multe variante de reprezentări vizuale ale conceptului, puteţi lucra cu picături de ploaie sau cu vagoanele trenului,cu note muzicale sau cu piese de puzzle etc. Indiferent de forma pe care o ia exercițiul, trebuie să transpară clar întotdeauna căîmpreună suntem mai mult decât o sumă de elemente asemnătoare. Devenim un buchet, un nor sau un lac, un tren, o melodie, un puzzle, şi aşa mai departe.

Copiii înţeleg că o clasă formează o comunitate de învăţare.

Ei înţeleg şi apreciază că şcoala trebuie să-i susţină – acum şi în viitor, pe fiecare individual şi împreună cu ceilalţi – săînveţe mai mult şi să îşi dezvolte cunoştinţele şi capacităţile.

Ei constată că şcoala nu este doar o îndatorire, ea a fost creată şi pentru că au dreptul să meargă la şcoală şi să fie educaţi,iar părinţii, profesorii şi statul trebuie să le garanteze acest drept.

C  Întrebări cheie pentru reflecţie în cadrul activităților

Experimentarea drepturilor copilului

Cunoașterea drepturilor copilului

Aplicarea drepturilor copilului

Profesorul

În ce moduri sunt reflectate principiile drepturilor copilului în clasă şi în comunitatea şcolară?

Ce ştiu copiii acum despre drepturile copilului?

Să învăţăm cum să acționăm în afăra şcolii: ce au învăţat elevii pentru viaţă?

Şcoala este parte a vieţii noastre; clasa este o micro-comunitate cu drepturi depline. Un simbol puternic al acesteia este buchetul de flori. Articolele Convenției ONU menţionate în dreapta pot fi transpuse de elevi în aceste secvențe de lecții.

Articolele 7, 28 (a se vedea anexa: Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului)

Copiii participă la luarea deciziei privind locul unde trebuie expus afişul care prezintă buchetul de flori.

Elevii

Cum am experimentat drepturile copilului în sala de clasă?

Ce am învăţat despre drepturile copilului?

Ce fel de măsuri sunt capabil să iau acum?

Fiecare dintre noi este unic.

Fiecare copil este binevenit în clasă.

Ar fi păcat dacă unul dintre noi ar lipsi de la oră.

Avem cu toţii aceleaşi drepturi.

În calitate de copii, avem nişte drepturi speciale:

– avem un nume pe care nu ni-l poate lua nimeni (Articolul 7).

– avem dreptul să mergem la şcoală şi să învăţam să scriem şi să citim.

Fără şcoală, nimeni nu ar fi capabil să-şi găsească de lucru când va fi mare.

Acum știu că mă simt mai bine ca membru al unei clase care constituie un grup bun, în care ești sprjinit.

Voi încerca să-i sprijin pe ceilalţi copii din clasă, pentru că ei să se simtă la fel de bine ca și mine.

D   Mod de lucru

Lecția 1

Copiii stau într-un cerc. În mijlocul cercului, pe podea, au fost aşezate inimi de hârtie de diferite culori. Pe fiecare inimă stă scris numele unui copil şi fiecare inimă este legată cu un fir de aţă. Mai este şi o inimă pentru profesor, cu numele lui în mijlocul cercului.

Profesorul îi va încuraja pe copii să ia parte la conversaţie.

  • Ştim toate numele? Cine este cine?
  • Fiecare copil va lua inima cu numele altui copil scris pe ea. Ce-mi place la acest copil? Ce am făcutdeja împreună? De ce mi-ar lipsi daca n-ar fi cu noi aici?
  • Alte întrebări care mai pot fi incluse: ce ar putea spune o altă persoană despre acest copil, deexemplu, un profesor, un bărbat sau o femeie din familie, copilul însuşi, unprieten, altcineva din clasă, şcoală sau comunitate?

Fiecare copil vorbeşte despre un altul şi-i aduce inima cu numele acestuia.

Fiecare copil îşi păstrează inima primită, pe care o va purta pe durata lecţiei. Activitatea continuă şi în lecţiile următoare, până când toţi copiii se vor cunoaşte bine între ei.

Discuția pentru formularea concluziilor poate fi inițiată de profesor, prin întrebarea: „De ce am luat culori diferite şi nu doar una singură?”

Profesorul îi roagă pe copii să aducă o fotografie portret de-a lor pentru lecţia următoare. (Alternativ, profesorul ar putea face fotografii ale copiilor).

Profesorul îi încurajează pe elevi să participe la conversație.

Lecțiile 2 și 3

Profesorul explică: fiecare copil din această lume este diferit; fiecare copil este unic prin culoarea pielii, caracter, trăsături speciale şi nume!

Există drepturi ale copilului. Copiii au diferite drepturi, așa-numitele ”drepturi ale copilului”, recunoscute în aproape orice țară din lume. Acestea includ, de exemplu:

  • dreptul de a avea un nume (Articolul 7 poate fi citit cu voce tare sau, poate, o versiune prescurtată a acestuia);
  • dreptul la educaţie într-o instituţie de învăţământ (Articolul 28).

Doar cineva care are un nume poate fi chemat de ceilalţi. De aceea este important să cunoaştem numele!

Se începe o discuție despre aspectele menționate până acum, copiii își exprimă opiniile și pun întrebări. Concluzia: cu toţii, cu toate calităţile şi caracterele noastre diferite, cu toate culorile noastre, alcătuim această clasă.

Alcătuim o imagine a clasei noastre – nu este alcătuită din inimi, ci din flori, adunate într-o vază. Vaza semnifică şcoala, clădirea şcolii sau sala noastră de clasă. Iar noi toţi suntem florile. Fără noi nu ar exista nicio şcoală, şcoala nu ar fi altceva decât o vază goală.

Profesorul explică stadiile activităţii.

  • Veți realiza propriile flori.
  • Veți picta petalele şi lipi fotografia voastră în mijloc.
  • Florile sunt puse laolaltă pentru a forma un buchet.
  • Buchetul este lipit pe un afiş.
  • Astfel, alcătuim o imagine a clasei noastre colorate și diverse.

Înainte acestei activități creative sau imediat după, copiii reflectează şi încearcă să interpreteze imaginea. Profesorul adună diferitele puncte de vedere şi idei. Copiii îşi dezvoltă liber ideile, eventual cu ajutorul unor întrebări precum:

  • Ce semnifică florile?
  • Ce reprezintă vaza?
  • De ce este important să avem un nume?

Această activitate poate fi adaptată în mai multe moduri, în funcţie de timpul și de materialele disponibile:

  • Elevii pot desena, pot tăia şi decora ei înşişi florile sau li se dau flori deja decupate pe care să le decoreze.
  • Profesorul a pregătit centrul florii, elevii creează petalele.
  • Fotografiile sunt decupate astfel încât să intre în centrul florii.

Copiii care au terminat repede, desenează mai multe flori mici, fără fotografii.

În cele din urmă, pe un perete al clasei este pus un afiș intitulat: „Buchetul clasei”. Vaza prezintă o viziune prescurtată a drepturilor copilului abordate prin imagini (Articolele 7 şi 28).

Lecția 4

Cadru:

  • Afişul a fost pus pe tabla sau pe perete.
  • Elevii stau așezați într-un semicerc larg (sau în două semicercuri, dacă e nevoie, în cazul unei clase mai mari). Toţi elevii  trebuie să aibă o bună perspectivă asupra afișului.

Elevii reflectează asupra următoarelor întrebări:

  • Ce mi-a plăcut în cadrul acestei activităţi?
  • Ce am învăţat?
  • Ce ştiu despre ceilalţi copii?
  • Ce ştiu despre profesor?

Profesorul îi îndrumă pe elevi să schimbe între ei comentarii şi impresii.

La sfârşit, profesorul oferă elevilor câteva informaţii despre Convenția drepturilor copilului. Se referă, în special, la cele două drepturi prezentate prin intermediul vazei. Îi informează pe copii cu privire la „Ziua Internațională a Drepturilor Copilului” (20 noiembrie).

Discută cu clasa dacă afişul ar trebui să fie postat pe holul şcolii sau în holul de la intrare. Clasa discută argumentele pro şi contra. Unde ar trebui postat afişul, astfel încât să-l poată vedea toţi vizitatorii? Ce facem când ne vin noi colegi în sala de clasă?