Unitatea de învățare 3 (Învățământ primar, clasa a III-a) – Suntem magicieni!

A   Planul unității

B   Context și obiective

Copiii devin curând conştienţi că nu pot deţine controlul asupra multor lucruri. Ei sunt vizați de unele decizii care le afectează viața, fără a avea posibilitatea de a le influența. În același timp, copiii sunt capabili să călătorească într-o lume a imaginaţiei, ceea ce nu trebuie să fie o încercare de a scăpa de lumea reală. Lumea imaginaţiei mai este şi sfera în care se creează noi planuri, în care copiii pot reflecta asupra unor experienţe şi  își pot recăpăta forța înainte de a reveni la realitate.

Pentru a treia unitate de învățare, propunem să facem apel la imaginația copiilor şi să le dăm ocazia de a-şi transforma ideile în soluţii pentru viaţa reală.Copiii îşi imaginează că sunt magicieni și că-și pot folosi puterile magice pentru a rezolva problemele.

Obiectivul proiectului de față este acela de a ne familiariza cu drepturile copilului într-o formă simplificată. În același timp, este necesar să identificăm situații reale, legate de drepturile copilului, care necesită soluții mai bune, să analizăm împreună aceste soluții atât din perspectivă „magică”, cât și din cea „realăPropunem să facem apel la imaginația copiilor şi să le dăm ocazia de a-şi transforma ideile în soluţii pentru viaţa reală (de ex., alegerea unor problem ce țin de mediul clasei sau al școlii).

Această unitate didactică se bazează pe comunicarea din sala de clasă. Prin urmare, pentru copii este extrem de important să se aşeze în locurile corespunzătoare. Atunci când comunică pe grupuri, toţi  participanţii ar trebui să stea faţă în faţă. În concluzie, ar trebui evitat ca locurile să fie orientate înainte. Dacă stau în linie, copiii de pe margini sunt dezavantajaţi. Mai degrabă, copiii ar trebui să stea în cerc sau în jurul unei mese.

Data la care au loc aceste lecții este la decizia profesorului; este important să menționăm faptul că a doua și a treia săptămână din noiembrie ar fi foarte potrivite, coincid cu data Zilei Universale a Copiilor, 20 noiembrie (a se vedea și sugestiile de la finalul lecției 4).

C   Întrebări cheie pentru reflecţie în cadrul activității

D   Mod de lucru

Lecția 1

Elevii stau pe scaune, așezați în semicerc în jurul tablei. Fiecare copil trebuie să vadă bine la tablă.

Profesorul desenează două persoane pe tablăsau expune o fotografie/ imagine: un bărbat sau o femeie obişnuit/ă şi un magician. În perechi, copiii ar trebui să deseneze, de asemenea, cele două figuri şi să încerce să răspundă la următoarele întrebări împreună:

• Care este diferența dintre magicieni sau vrăjitori și o persoană obișnuită?
• Ce face persoana obişnuită în anumite situaţii, de exemplu: dacă nu există paine în casă pe care să o manânce?
• Ce face magicianul în aceleași situaţii?

Pentru a le stârni imaginația, alte exemple de situații pot fi găsite de copii, cu ajutorul profesorului. Acesta adună pe tablă toate răspunsurile elevilor, folosind tabelul următor:

Analizăm soluţiile şi-i lăsăm pe copii să formuleze propriile comentarii. Întrebări care să prelungească discuția pot fi:

• Puteţi vedea vreo soluţie sau vreo idee care ar aparţine unui magician/ vrăjitor bun sau unui magician/ vrăjitor rău? Cum ar proceda magician/ vrăjitor bun sau un magician/ vrăjitor rău într-o anumită situație?
• Când v-aţi dorit ultima dată săfiţi magicieni şi ce aţi dorit săschimbaţi atunci?
• Care este cea mai mare dorinţă a voastră în acest moment? Dacă ai avea puteri magice, cum a-I îndepli această dorință? Cum îndeplinești, de fapt, dorința?
• Etc.

Profesorul îi încurajează pe elevi să-şi prezinte ideile şi le oferă tuturor sprijin. Le spune că, în lecțiile următoare, vor vorbi de mai multe ori despre magicieni, îi invită să căute imagini cu magicieni/ vrăjitori în reviste sau în cărţi şi să le aducă în clasă, dacă este posibil. Imaginile şi cărţile ar trebui săalcătuiască o mică expoziţie.

Pentru restul lecţiei, copiii ar trebui să-şi termine desenele cu magicieni/ vrăjitori şi persoane obişnuite şi săle coloreze.

Aceste desene pot fi finalizate ca temă și apoi incluse în expoziție.

Lecția 2 (Durată: aproximativ 1½ lecții)

Introducere: vizitarea și comentarii despre expoziție (vezi mai sus), dacă a devenit suficent de mare încât să fie prezentată. Profesorul i-a încurajat de mai multe ori pe elevi să aducă imagini şi cărţi cu magicieni şi să-şi termine desenele.

Copiii stau acum într-un cerc. Profesorul le spune că acum mai mulţi ani au fost redactate nişte drepturi speciale care se referă la viaţa şi la situaţia copiilor. Profesorul le spune că,în urmă cu peste 50 de ani, au fost redactate nişte drepturi speciale care se referă la viaţa şi la situaţia copiilor. În acest moment, recomandam lectura Declaraţiei Drepturilor Copilului (1959), pe care profesorul o poate adapta şi prescurta, după cum consideră necesar.

Profesorul explică noțiunile într-un mod cât mai descriptiv, ușor de înțeles și centrat pe copil: pot folosi ca suport exemple din viața de zi cu zi sau povestiri relevante pentru experiența copiilor.

Pentru a încheia activitatea, profesorul poate realiza alături de elevi o listă cu cele mai importante puncte, acestea vor fi scrise pe tablă. Elevii își pot copia aceasă listă în caietul de notițe.

Elevii trebuie să înțeleagă:

• există drepturi ale copilului,
• aceste drepturi sunt valabile pentru orice copil, chiar și în țara noastră,
• obiectivul lor este ca fiecare copil să crească într-un mod sănătos (includedezvoltarea fizică, morală, spiritual și social),
• libertatea și demnitatea personală ale copilului trebuie respectate.

Profesorul aranjează circa 20 de figuri de băieţi şi fete pe care el/ ea sau elevii le-au decupat dinainte. Împarte figurile în patru grupuri, pe podea. Profesorul le spune copiilor că fiecare grup are o problem diferită:

• Grupul 1 s-a dezvoltat confruntându-se cu factori care le afectau starea de bine(hrană, sănătate etc.),
• Grupul 2 s-a dezvoltat confruntându-se cu factori care le afectau dezvoltarea spirituală(discriminare, dreptul la viață privată etc.),
• Grupul 3 s-a dezvoltat confruntându-se cu factori care le afectau oportunitățile de educație(dreptul de acces la informații, educație etc.),
• Grupul 4 s-a dezvoltat confruntându-se cu factori care le afectau mediul social (familie, prieteni etc.).

După aceste explicații, clasa este împărțită în patru grupuri, fiecare fiind responsabil de un grup de figuride hârtie.

După aceste explicații, clasa este împărțită în patru grupuri, fiecare fiind responsabil de un grup de figure de hârtie.

Instrucțiuni: luați cele patru figuri și scrieți pe fiecare o propoziție prin care spuneți ce le lipsește şi ce-i face nefericiţi. Folosiți persoana I. De exemplu, pentru „dezvoltare spirituală” puteți scrie ceva de genul: „Oamenii râd de mine pentru că sunt străin”, „Sufăr pentru că nu am prieteni”, „Sunt trist, oamenii râd de felul în care vorbesc” etc.

Elevii lucrează în cele patru grupuri, prezintă unii altora ce au lucrat și discută exemple suplimentare pentru setul lor de figuri. (de ex., „la ce altcevane putem gândi?”) –pot scrie pe mai multe figuri.

Elevii devin magicieni și vrăjitori și își propun să-i ajute pe copii să experimenteze drepturile copilului. Cifrele care au fost scrise sunt verificate pe rând, pentru fiecare se vor pune următoarele întrebări:

• Analizaţi situaţia fiecăruia dintre copii şi încercaţi să aflaţi de ce suferă aceștia?
• Cum ar putea magicianul să fie de ajutor?Ce ar putea să facă astfel încât copiii să se simtă mai bine şi mâine, şi poimâine?
• Ce ar putea face un copil pentru ca să se simtă mai bine?
• Ce pot face oamenii obişnuiţi ca să ajute un copil să se simtă mai bine?

Această activitate poate fi realizată cu întreaga clasă sau, în funcție de marimea clasei sau de timpul disponibil, în două sau mai multe grupuri mai mici.

Lecția 3

Profesorul repetă cele 10 principii ale drepturilor copilului (vezi mai sus, lecția 2). Astăzi o să analizăm acum situaţii concrete din viaţa reală ăn care aceste drepturi au/pot avea o parte importantă. Profesorul îi motivează pe elevi să se gândească la situații de zi cu zi care le provoacă greutăți, lor, colegilor de clasă sau altor colegi mai mici. Ar trebui, în special, să se gândească, în echipe de câte doi, la situații în care drepturile acestor copii sunt încălcate. Următoarea lista de locuri şi situaţii pe care poate fi folosită pe tablă:

Locuri:

• Sala de clasă
• Curtea școlii
• Drumul spre școală

Situații:

• Ceartă și dezacord
• Absența hranei pentru prânz
• am uitat să-mi fac tema;
• am fost bătut/ bătută;
• nu am niciun prieten;
• fără o haina călduroasă de iarnă;
• fără îmbrăcăminte de sport adecvată.

Acum ne vom asuma rolurile de mici magicieni. Vom exersa cum să găsim soluţii pentru aceste situaţii.

Frontal, analizăm două sau trei situaţii, după care elevii formează grupuri mici şi aleg o situaţie de care vor să se ocupe (se poate întâmpla ca o situaţie cum ar fi „cei care îi agresează/ îi bat pe ceilalţi copii” să fie aleasă de mai multe ori).

Elevii ar trebui să joace (pe roluri) o scenă care să prezinte situaţia respectivă şi prin care se ajunge la o soluţie.

Lecția de astăzi este pentru pregătire, jocurile de rol și discuțiile vor fi ținute în următoarea lecție(nu neapărat după lecția 3, în contextul solicitărilor de mai jos).

Profesorul explică cum vor fi realizate jocurile de rol: specifică timpul alocat pentru pregătire și pentru punerea în scenă (de ex., 5 minute), conținutul (situație și soluție), oferă sfaturi pentru punerea în scenă (se vorbește tare și clar, folosirea decorurilor etc.).

Profesorul susţine grupurile, face sugestii (dacă este necesar) şi ascultă. Pentru cea de-a patra activitate, elevii îşi pot perfecţiona jocul de rol cu ajutorul costumelor şi al recuzitei.

Lecția 4

Scurte instrucțiuni sunt oferite elevilor cu privire la jocul de rol: limitele de timp, criterii pentru realizarea observațiilor pentru cei care sunt observatori(de ex., Este această situație reprezentată într-o manieră ușor de înțeles? Estesoluția realistă? Au fost actorii convingători?). Sarcina observatorilor trebuie scrisă pe tablă.

Elevii joacă scenetele în sala de clasă (problemă și soluție). Limita de timp (de ex., 5 minute) trebuie urmărită cu strictețe.

După fiecare interpretare, o discuție pe întrebările enunțate mai sus, cât și în baza întrebărilor generale(de ex., cine a trecut printr-o experiență similar? Cum ați reacționat/ ce ați făcut în acea situație?).

Rezumând discuția (la nivelul clasei) cu privire la situațiile problematice și la soluțiile găsite până acum, cu referire la drepturile copilului și la faptul că întregul exercițiu le-a fost dedicat în întregime.

Un proiect ar putea fi, eventual, creat pentru a comemora Ziua Universală a Copilului (20 noiembrie), când copiii ar putea pregăti ceva pentru întreaga comunitate școlară (informații cu privire la drepturile copilui pentru o altă clasă, prezentarea lor într-un mod creative. De exemplu, un poster afișat pe holul școlii, o mica scenetă bazată pe jocul de rol interpretat în clasă etc.).