Unitatea de învățare 9 (Învățământ primar, Clasa a IX-a) – De ce trebuie să respectăm regulile?

A   Planul unității

B   Context și obiective

Un principiu important ce se regăsește în toate unitățile de învățare despre drepturile copilului este „să învăţăm din experienţă – să învăţăm din exemple”. Acesta se aplică și regulilor de la şcoală şi legilor de la nivelul comunităţii politice.Şcoala este viaţă – poate fi văzută ca o imagine miniaturizată a societății. Regulamentul școlar are același scop precum legile într-ocomunitate politică, adică să servească comunității și să protejeze drepturile omului.

Examinate îndeaproape, paralele cât și diferențe între regulile școlare și legilor de la nivelul comunităţii politicedevin evidente:

Asemănări între şcoală şi comunitatea politică:

• Nicio comunitate nu poate supravieţui în absenţa unui acord între membrii ei de a respecta legile.
• Legile îi protejează pe cei slabi/ vulnerabili. Legile sunt instrumentele care pun în practică drepturile omului şi ale copilului.
• Legile trebuie puse în aplicare de către autorități, dar acest lucru ar trebui să reprezinte excepţia. Legile vor funcţionadoar dacă sunt înţelese şi apreciate în general. Prin urmare, legile trebuie să fie corecte.

Diferenţe între şcoală şi comunitatea politică:

• Să definești şi să asiguri respectarea legilor este un exerciţiu de putere. Puterea trebuie să fie controlată. Prin urmare, legile trebuie să adere la principiile drepturilor omului, iar puterea de a face legi şi de a le pune în practică trebuie să fie împărţită şi controlată într-o comunitate democratică. În cazul comunități politice, există reguli exacte în funcție de care se stabilește ce instituție este îndreptățită să emită o lege.
• În cadrul comunităţii şcolare, responsabilitatea pentru definirea regulilor şcolii şi pentru punerea acestora în practică aparţine directorului şcolii şi întregului personal. Cu toate acestea (la fel cum se întâmplă şi cu legile din comunitate), regulile şcolii ar trebui să fie deschise discuţiei în lumina drepturilor copilului, iar elevii trebuie să înţeleagă şi să aprecieze nevoia de reguli la nivelul şcolii.

Abordare didactică: Activitățile urmează un tipar de centre concentrice în expansiune. Activitatea 1 analizează exemplul concret al unei reguli a şcolii care a fost pusă în aplicare după ce-a fost încălcată. Activitatea a doua se ocupă de problema scopului pe care-l au regulile şcolii şi oferă răspunsul că şcoala serveşte anumitor drepturi ale copilului, iar regulile şcolii sunt nişte instrumente importante pentru ca şcoala să funcţioneze bine. Activitatea a treia trece de orizontul experienţei şcolare şi analizează regulile din alte sfere ale vieţii. În sfârșit, activitatea a patra stabilește o legătură între reguli și legi şi întreabă cine ar trebui să aibă puterea de a impune legi pe care noi toţi să le respectăm.

C   Întrebări cheie pentru reflecţie în cadrul unității de învățare 9

D   Mod de lucru

Pregătirea lecției 1

Cu circa o săptămână înainte de prima lecţie, profesorul le dă elevilor următoarea sarcina: să strângă informaţii despre un caz recent în care au fost încălcate regulile şcolii, iar un elev a fost mustrat sau pedepsit (dacă este posibil, ar trebui să fie bazat pe un exemplu din școală sau din comunitate, diind premise și alte exemple). Elevii vor lua notiţe şi vor fi ghidaţi în acest sens de un set scurt de întrebări standardizate:

Lecția 1: Un elev într-o situaţie dificilă (studiu de caz)

Introducere (elevii sunt aşezaţi la mese pentru activitate de grup): Câţiva elevi raportează informaţiile colectate, referitoare la situaţia dată în runda plenară.Clasava identifica problema care stă la baza situaţiei respective și pe care trebuie să o studieze în profunzime (dacă este posibil, un caz din mediul lor social, astfel elevii înțeleg contextul și nu mai este necesar să învețe despre el).

Discuție: Clasava identifica problema care stă la baza situaţiei respective și la necesitatea de a se aplica regulamentul școlar.Profesorul îi invită pe elevi să-şi comenteze cazul (după notițe inițiale, dacă este cazul). În funcţie de caz, perspectivele lor pot fi contradictorii sau pot să cadă de acord (de exemplu, „A fost foarte bine că s-a făcut ceva” sau „Cred că această pedeapsă este incorectă/ mult prea dură”). Profesorul îi solicită unui elev să rezume opiniile colegilor sau le prezintă sintetic chiarel.

Rezumatul profesorului: dacă se merge mai în profunzime, atunci apar probleme destul de complexe, care necesită o examinare detaliată, pentru a înţelege corect cazul.

Profesorul oferă următoarea foaie de lucru care va fi folosită ca bază de discuții și de lucru pentru exemplul ales (în grupe de câte patru elevi).

Desigur, fișa de lucru poate fi modificată sau extinsă în plen, dacă este necesar.

Grupurile își aleg un purtător de cuvânt și alte posibile roluri (responsabili cu timpul etc.) Membrii grupului trebuie să împărtăşească informaţiile cu privire la caz, să le înregistreze pe fișe de lucru şi să discute întrebările 4 şi 7 în special, deoarece acestea conduc la nucleul cazului.

Restul lecţiei va fi alocată acestei sarcini: fiecare grup decide forma și conținutul răspunsurilor la întrebările 4 și 7 pe care purtătorul de cuvânt le va oferi colegilor în cadrul următoarei lecții.

Lecția 2: De ce școala are reguli? (durată: aprox. 1 ½ lecții)

Prezentări, apoi discuții ale sarcinii de lucru din lecția anterioară:purtătorii de cuvânt răspund la întrebările 4 și 7., iar după este purtată o dscuție.

Stimul:

• Care sunt aspectele pentru care grupurile sunt de acord? Unde apar opinii diferite?
• Ce mi-a plăcut? Cu ce am fost de acord? Ce m-a deranjat? Ce mi s-a părut inacceptabil? De ce?

În general, elevii (susținuți de profesor) vor constata că: ne bucurăm cu toţii de nişte drepturi fundamentale şi de niște drepturi civile care trebuie respectate, de asemenea, şi în şcoală. Pentru a-i permite şcolii să servească acestor drepturi, trebuie respectate anumite condiţii. Profesorul sau elevii ar putea să rezume această idee după cum urmează: şcoala este locul în care se întâlnesc mai mulţi oameni, tineri şi mai în vârstă, pentru a lucra laolaltă. Astfel, este o organizație care are reguli, printre acestea fiind și regula că lecţiile încep şi se termină la timp pentru toți, inclusiv pentru profesorul care este prezent în clasă. Ba chiar mai mult, şcoala serveşte drepturilor importante ale copilului şi adolescentului; mai întâi şi în principal, dreptului la educaţie.

Pornid de la tema de descuție „dreptul la educație”: Unde este scris acest drept?

Profesorul va ţine apoi o scurtă prelegere privind drepturile copilului care sunt importante în viaţa şcolară.Prelegerea poate fi susţinută de un flip chart (sau de un video proiector)–copia mărită a fișei de lucru pe care o vor folosi elevii pentru sarcina următoare.

Temă de discuție „Interpretarea regulilor şcolii noastre din perspectiva drepturilor copilului:De ce școala are reguli?”

Profesorul scrie tema lecţiei pe tablă: „De ce școala are reguli?”, acesta oferă fiecărui elev o copie a regulamentului şcolar,o foaie de flip chart şi un marker. Profesorul explică această sarcină clasei:

• Formați grupe de patru elevi.Lucrați individual la început. Citiţi regulile şcolii. Încercaţi să faceţi legătura, ori de câte ori este posibil, cu un drept al copilului.
• Apoi lucraţi în echipă. Împărtăşiţi-vă ideile şi încercaţi să conveniți care sunt regulile şcolii care servesc unui anumit drept al copilului. Scrieţi rezultatele pe fișele voastre de lucru.
• Luați fișa„De ce școala are reguli?” și identificați articolul din convenția drepturilor copilului și faceți corelații cu regulile din regulamentul școlar sau din cel al clasei.
• Numiţi doi prezentatori care să prezinte rezultatele întregii clase.

Elevii îşi prezintă rezultatele în clasă. Profesorul este atent la rigoarea argumentelor expuse în prezentări, ori în dicuțiile care ar putea avea loc în clasă..

În ultimele cinci minute, profesorul atrage atenţia clasei către tema lecţiei, întrebarea de pe tablă: de ce şcoala are reguli? (Elevii rezumă rezultatele lecţiei răspunzând la întrebarea: şcolile servesc dreptului fiecărui copil şi adolescent de a fi educat?sau„Regulile şcolii există pentru a garanta că şcoala funcţionează eficient şi eficace pentru a-şi îndeplini scopul?” etc.)

Sarcina de lucru nr. 1, posibil ca o concluzie a lecției: Scrieți un rezumat de câteva propoziții a celor învățate: a) cu tema „(O școală) fără reguli…” și b) la întrebarea„De ce școala are reguli?”.

Sarcina de lucru nr. 2 (Temă pentru acasă, să fie copiată ca fișă de lucru separată sau pe spatele fișei inițiale):

Lecția 3: Cine stabilește regulile?

Profesorul le solicită elevilor să citească exemple din tema lor, câte unul sau două exemple fiecare. Urmărește ca elevii să dea exemple atât de reguli oficiale, cât şi de reguli neoficiale

Profesorul selectează două exemple pe care le integrează pe tablă într-o matrice simplă şi explică pasul următor în dezvoltarea matricei, de ex.:

Profesorul invite elevii să-și listeze ideile și sancținile care cred ca se aplică în cazul încălcării regulilor în cele două coloane goale. (Codul rutier – de fapt, o lege – se va dovedi un exemplu uşor de înţeles; esteinstituit de Guvern – ca proiect, şi de Parlament – ca text legislativ); pus în aplicare de poliţie, şi, dacă este necesar, de către instanţe (de exemplu, prin amenzi). Mai dificile, dar poate mai interesante pentru discuție, sunt regulile nescrise (de exemplu, să nu râgâie la masă), sancțiunile fiind specifice familiei sau culturii. Este important ca profesorul să le ofere ocazia de a se comporta ca nişte experţi, cu alte cuvinte, să le solicite multor elevi să ia parte la dialogul din clasă.Informaţiile se notează pe tablă.

Elevii formează grupuri de patru sau cinci. Au sarcina de a-şi împărtăşi exemplele de reguli neoficiale de pe foile de lucru şi de a vedea ce fel de influenţă pot exercita pentru a sprijini respectarea acestora și cum este sancționată încălcarea lor. Sunt aceste reguli specifice unui anumit gen, unor norme sau chiar legi?

Rezultatele sunt prezentate printr-o sesiune plenară. Posibile puncte principale de atins în cadrul discuțiilor:

• Tipul și ierarhizarea regulilor nescrise în cadrul grupurilor de colegi (cu exemple).
• Cine definește sau modifică regulile nescrise în cazul în care o lege este încălcată?
• Reguli nescrise specifice unui gen.
• Ce posibilități avem pentru a define sau modifica reguli? Când și unde putem lua o poziție în acest sens?

Lecția 4: Cine este autorizat să instituie legi? (Reguli privind instituirea legilor)

Profesorul începe activitatea reamintindu-le elevilor concluziile ultimei lecţii.Elevii au analizat regulile neoficiale şi e posibil să fi descoperit anumite probleme în ceea ce priveşte instituirea şi punerea acestora în aplicare.În cadrul acestei lecţii, ei analizează mai îndeaproape cum ar trebui să fie făcute legile.

Profesorul le dă următorul exemplu (scris cu un marker pe o bucată mare de hârtie sau proiectat):

Discuție:Elevii pot comenta liber, pot fi stimulaţi – dacă este necesar – prin intermediul câtorva întrebări deschise. Ideile lor s-ar putea concentra pe aspecte cum ar fi următoarele:

• Această lege nu este justă, deoarece reprezintă o încălcare a principiului non-discriminării.
• Discriminează unele grupuri (pe toate femeile, nu doar pe cele născute în aprilie).
• Servește interesele unui grup mic de oameni – bărbații născuți în aprilie.
• Legile trebuie să servească binelui comun. Prin urmare, astfel de legi trebuie evitate.
• Legile injuste vor semăna conflict în cadrul unei comunităţi şi e posibil chiar să o şi distrugă.

Elevii formează grupuri de câte patru sau cinci şi primesc următoarea sarcină: elevii vor discuta despre regulile şi principiile necesare care le oferă protecţie împotriva legislaţiei incorecte. Ar trebui să convină asupra unui număr de cel mult trei elemente cheie pentru prezentarea lor ulterioară.

Au loc prezentări, discuții, comparații în cadrului unei sesiuni în plen.

Cine realizează, de fapt, legile în țara voastră? Profesorul face recapitularea cunoștințelor elevilor și rezumă informațiile prezentate. Principalele teme de discuție: Constituţia include drepturile omului, precum şi principiile egalităţii şi ale libertăţii personale. Mai conţine, de asemenea, o secţiune care defineşte cine poate institui legile: un grup de reprezentanţi care adoptă o lege prin intermediul unui vot majoritar.

Mai conţine, de asemenea, o secţiune care defineşte cine poate institui legile: un grup de reprezentanţi care adoptă o lege prin intermediul unui vot majoritar.Unele proiecte de lege sunt stabilite prin vot direct.

Eventual, poate fi purtată o discuție finală prin care să se treacă în revistă ce a fost învățat în cadrul acestei unități cât și despre perspectivele unui viitor adult într-o societate definite de norme și legi.