Unitatea de învățare 9 (Învățământ primar, Clasa a IX-a) – De ce trebuie să respectăm regulile?

Living Democracy » Textbooks » Explorarea drepturilor copilului » Partea 1: Planuri de unități de învățare » Unitatea de învățare 9 (Învățământ primar, Clasa a IX-a) – De ce trebuie să respectăm regulile?

A   Planul unității

 

Întrebări-cheie/Temeprincipale

Sarcini-cheie

Resurse

Pregătire

Elevii strâng informaţii referitoare la o situaţie în care o regulă a şcolii a fost încălcată și s-au luat măsuri pentru impunerea normelor.

Lucru individual: strângerea de informaţii

Fişă standardizată

Lecția 1

Un elev într-o situaţie dificilă (studiu de caz)

Lucru în grup: analiză de caz

Formular pentru studiu de caz

Lecția 2

De ce școala are reguli?

Lucru în grup: examinarea regulamentului școlar din perspectiva drepturilor copilului

Temă pentru acasă: care sunt regulile care ne guvernează viaţa cotidiană?

Flipchart şifișă de lucru: „De ce școala are reguli?”

Copii ale regulamentului şcolii

Fișă de lucru: Care sunt regulile pe care ar trebui să le respectam în cursul zilei?

Lecția 3

Unde avem nevoie de reguli?

Lucru în grup: Cine „inventează” şi cine pune în practică regulile neoficiale?

Lecția 4

Cine ar trebui să stabilească legile?

(Reguli pentru stabilirea legilor)

Lucru în grup: Ce reguli ne garantează că legile sunt corecte?

 

Extindere

Discuţie ulterioară cu directorul şcolii sau cu consilierul școlar

 

 

 

B   Context și obiective

Un principiu important ce se regăsește în toate unitățile de învățare despre drepturile copilului este „să învăţăm din experienţă – să învăţăm din exemple”. Acesta se aplică și regulilor de la şcoală şi legilor de la nivelul comunităţii politice.Şcoala este viaţă – poate fi văzută ca o imagine miniaturizată a societății. Regulamentul școlar are același scop precum legile într-ocomunitate politică, adică să servească comunității și să protejeze drepturile omului.

Examinate îndeaproape, paralele cât și diferențe între regulile școlare și legilor de la nivelul comunităţii politicedevin evidente:

Asemănări între şcoală şi comunitatea politică:

  • Nicio comunitate nu poate supravieţui în absenţa unui acord între membrii ei de a respecta legile.
  • Legile îi protejează pe cei slabi/ vulnerabili. Legile sunt instrumentele care pun în practică drepturile omului şi ale copilului.
  • Legile trebuie puse în aplicare de către autorități, dar acest lucru ar trebui să reprezinte excepţia. Legile vor funcţionadoar dacă sunt înţelese şi apreciate în general. Prin urmare, legile trebuie să fie corecte.

V5_P46

Diferenţe între şcoală şi comunitatea politică:

  • Să definești şi să asiguri respectarea legilor este un exerciţiu de putere. Puterea trebuie să fie controlată. Prin urmare, legile trebuie să adere la principiile drepturilor omului, iar puterea de a face legi şi de a le pune în practică trebuie să fie împărţită şi controlată într-o comunitate democratică. În cazul comunități politice, există reguli exacte în funcție de care se stabilește ce instituție este îndreptățită să emită o lege.
  • În cadrul comunităţii şcolare, responsabilitatea pentru definirea regulilor şcolii şi pentru punerea acestora în practică aparţine directorului şcolii şi întregului personal. Cu toate acestea (la fel cum se întâmplă şi cu legile din comunitate), regulile şcolii ar trebui să fie deschise discuţiei în lumina drepturilor copilului, iar elevii trebuie să înţeleagă şi să aprecieze nevoia de reguli la nivelul şcolii.

Abordare didactică: Activitățile urmează un tipar de centre concentrice în expansiune. Activitatea 1 analizează exemplul concret al unei reguli a şcolii care a fost pusă în aplicare după ce-a fost încălcată. Activitatea a doua se ocupă de problema scopului pe care-l au regulile şcolii şi oferă răspunsul că şcoala serveşte anumitor drepturi ale copilului, iar regulile şcolii sunt nişte instrumente importante pentru ca şcoala să funcţioneze bine. Activitatea a treia trece de orizontul experienţei şcolare şi analizează regulile din alte sfere ale vieţii. În sfârșit, activitatea a patra stabilește o legătură între reguli și legi şi întreabă cine ar trebui să aibă puterea de a impune legi pe care noi toţi să le respectăm.

C   Întrebări cheie pentru reflecţie în cadrul unității de învățare 9

Experimentarea drepturilor copilului

Cunoașterea drepturilor copilului

Aplicarea drepturilor copilului

Profesorul

În ce mod au fost respectate principiile care stau la baza drepturilor copilului în clasă şi în comunitatea şcolară?

Ce ştiu elevii acum despre drepturile copilului?

Să învăţăm cum să acționăm în afără şcolii: Ce au învăţat elevii pentru viaţa lor viitoare?

Elevii învaţă cum să facă faţă experienţei de distribuire inegală a puterii. Îşi utilizează drepturile, dar constată că există limite cu privire la ceea ce pot ei face.

Drepturile copilului sunt o parte a legilor statului şi, ca atare, sunt obligatoriipentrutoată lumea. Cu toate acestea, nu au fost puse în practică pe deplin nicăieri în lume.

Pentru elevi, această experienţă este importantă, deoarece îi va ajuta, ca cetăţeni adulţi într-o societate civilă, să facă faţă dificultăţilor de negociere sau înfrângerilor politice.

Elevii

Cum am experimentat drepturile copilului în clasă?

Ce am învăţat despre drepturile copilului?

Ce fel de măsuri sunt capabil să iau acum?

Am învăţat să trec prin dificilul proces de a negocia drepturile şi îndatoririle. Am învăţat cum să fac faţă frustrării şi înfrângerii.

Ştiu că drepturile şi îndatoririle sunt ambele esenţiale pentru a trăi laolaltă.Maiştiu, de asemenea, că drepturile copilului sunt parte a acestui cadru.

Îmi discut drepturile şi îndatoririle, folosindu-mă de cunoştinţele mele. Pot negocia şi discuta cu reprezentanţii autorităţilor şi pot să-mi prezint argumentele în faţa lor, precum și să îi ascult.

 

D   Mod de lucru

Pregătirea lecției 1

Cu circa o săptămână înainte de prima lecţie, profesorul le dă elevilor următoarea sarcina: să strângă informaţii despre un caz recent în care au fost încălcate regulile şcolii, iar un elev a fost mustrat sau pedepsit (dacă este posibil, ar trebui să fie bazat pe un exemplu din școală sau din comunitate, diind premise și alte exemple). Elevii vor lua notiţe şi vor fi ghidaţi în acest sens de un set scurt de întrebări standardizate:

Lecția 1: Un elev într-o situaţie dificilă (studiu de caz)

Introducere (elevii sunt aşezaţi la mese pentru activitate de grup): Câţiva elevi raportează informaţiile colectate, referitoare la situaţia dată în runda plenară.Clasava identifica problema care stă la baza situaţiei respective și pe care trebuie să o studieze în profunzime (dacă este posibil, un caz din mediul lor social, astfel elevii înțeleg contextul și nu mai este necesar să învețe despre el).

Încălcarea regulilor școlii: întrebări cheie

  1. Ce s-a întâmplat?
  2. Cine este implicat?
  3. Care este pedeapsa care a fost primită, dacă a existat?

Discuție: Clasava identifica problema care stă la baza situaţiei respective și la necesitatea de a se aplica regulamentul școlar.Profesorul îi invită pe elevi să-şi comenteze cazul (după notițe inițiale, dacă este cazul). În funcţie de caz, perspectivele lor pot fi contradictorii sau pot să cadă de acord (de exemplu, „A fost foarte bine că s-a făcut ceva” sau „Cred că această pedeapsă este incorectă/ mult prea dură”). Profesorul îi solicită unui elev să rezume opiniile colegilor sau le prezintă sintetic chiarel.

Rezumatul profesorului: dacă se merge mai în profunzime, atunci apar probleme destul de complexe, care necesită o examinare detaliată, pentru a înţelege corect cazul.

Profesorul oferă următoarea foaie de lucru care va fi folosită ca bază de discuții și de lucru pentru exemplul ales (în grupe de câte patru elevi).

Studiu de caz: Un elev din şcoala noastră, aflat într-o situaţie dificilă
1. Ce s-a întâmplat?
2. Cine a descoperit sau raportat cazul?
3. Cine este implicat?
4. Care este problema? (De ce a fost necesar să se ia măsuri, să se protejeze activitatea şi viaţa şcolară?)
5. Care regulă (reguli) şcolare se aplică în această situaţie?
6. Ce pedeapsă i-a fost dată, dacă a existat vreo pedeapsă?
7. Ce efect are pedeapsa asupra făptuitorului şi asupra celorlalţi elevi?
8. …

Desigur, fișa de lucru poate fi modificată sau extinsă în plen, dacă este necesar.

Grupurile își aleg un purtător de cuvânt și alte posibile roluri (responsabili cu timpul etc.) Membrii grupului trebuie să împărtăşească informaţiile cu privire la caz, să le înregistreze pe fișe de lucru şi să discute întrebările 4 şi 7 în special, deoarece acestea conduc la nucleul cazului.

Restul lecţiei va fi alocată acestei sarcini: fiecare grup decide forma și conținutul răspunsurilor la întrebările 4 și 7 pe care purtătorul de cuvânt le va oferi colegilor în cadrul următoarei lecții.

Lecția 2: De ce școala are reguli? (durată: aprox. 1 ½ lecții)

Prezentări, apoi discuții ale sarcinii de lucru din lecția anterioară:purtătorii de cuvânt răspund la întrebările 4 și 7., iar după este purtată o dscuție.

Stimul:

  • Care sunt aspectele pentru care grupurile sunt de acord? Unde apar opinii diferite?
  • Ce mi-a plăcut? Cu ce am fost de acord? Ce m-a deranjat? Ce mi s-a părut inacceptabil? De ce?

În general, elevii (susținuți de profesor) vor constata că: ne bucurăm cu toţii de nişte drepturi fundamentale şi de niște drepturi civile care trebuie respectate, de asemenea, şi în şcoală. Pentru a-i permite şcolii să servească acestor drepturi, trebuie respectate anumite condiţii. Profesorul sau elevii ar putea să rezume această idee după cum urmează: şcoala este locul în care se întâlnesc mai mulţi oameni, tineri şi mai în vârstă, pentru a lucra laolaltă. Astfel, este o organizație care are reguli, printre acestea fiind și regula că lecţiile încep şi se termină la timp pentru toți, inclusiv pentru profesorul care este prezent în clasă. Ba chiar mai mult, şcoala serveşte drepturilor importante ale copilului şi adolescentului; mai întâi şi în principal, dreptului la educaţie.

Pornid de la tema de descuție „dreptul la educație”: Unde este scris acest drept?

Profesorul va ţine apoi o scurtă prelegere privind drepturile copilului care sunt importante în viaţa şcolară.Prelegerea poate fi susţinută de un flip chart (sau de un video proiector)–copia mărită a fișei de lucru pe care o vor folosi elevii pentru sarcina următoare.

De ce școala are reguli?

Drepturile copilului şi ale adolescentului (Convenţia din 1989)

Care sunt regulile din şcoala noastră care asigură respectarea acestor drepturi?

Articolul 13:

Libertatea de exprimare

Articolul 14:

Libertatea de gândire, de conştiinţă şi religie

Articolul 24:

Protecţia sănătăţii

Articolul 28:

Dreptul la educaţie, inclusiv accesul la învățământ superior şi măsurile prin care se asigură frecventarea şcolii

Articolul 31:

Dreptul copilului la odihnă şi la timp liber

Articolul 33:

Protecţia împotriva drogurilor

Articolul 37:

Protecţia împotriva relelor tratamente

Temă de discuție „Interpretarea regulilor şcolii noastre din perspectiva drepturilor copilului:De ce școala are reguli?”

Profesorul scrie tema lecţiei pe tablă: „De ce școala are reguli?”, acesta oferă fiecărui elev o copie a regulamentului şcolar,o foaie de flip chart şi un marker. Profesorul explică această sarcină clasei:

  • Formați grupe de patru elevi.Lucrați individual la început. Citiţi regulile şcolii. Încercaţi să faceţi legătura, ori de câte ori este posibil, cu un drept al copilului.
  • Apoi lucraţi în echipă. Împărtăşiţi-vă ideile şi încercaţi să conveniți care sunt regulile şcolii care servesc unui anumit drept al copilului. Scrieţi rezultatele pe fișele voastre de lucru.
  • Luați fișa„De ce școala are reguli?” și identificați articolul din convenția drepturilor copilului și faceți corelații cu regulile din regulamentul școlar sau din cel al clasei.
  • Numiţi doi prezentatori care să prezinte rezultatele întregii clase.

Elevii îşi prezintă rezultatele în clasă. Profesorul este atent la rigoarea argumentelor expuse în prezentări, ori în dicuțiile care ar putea avea loc în clasă..

În ultimele cinci minute, profesorul atrage atenţia clasei către tema lecţiei, întrebarea de pe tablă: de ce şcoala are reguli? (Elevii rezumă rezultatele lecţiei răspunzând la întrebarea: şcolile servesc dreptului fiecărui copil şi adolescent de a fi educat?sau„Regulile şcolii există pentru a garanta că şcoala funcţionează eficient şi eficace pentru a-şi îndeplini scopul?” etc.)

Sarcina de lucru nr. 1, posibil ca o concluzie a lecției: Scrieți un rezumat de câteva propoziții a celor învățate: a) cu tema „(O școală) fără reguli…” și b) la întrebarea„De ce școala are reguli?”.

Sarcina de lucru nr. 2 (Temă pentru acasă, să fie copiată ca fișă de lucru separată sau pe spatele fișei inițiale):

Care sunt regulile pe care ar trebui să le respectăm pe durata zilei?

Alegeţi-vă o zi a săptămânii. Țineţi un jurnal al zilei respective, notând toate regulile pe care trebuie să le urmaţi.

Fiți atenți mai ales la regulile care vă spun cum să vă comportaţi şi ce să faceţi, de exemplu:

  • când sunteţi acasă, cu familia;
  • când vă întâlniţi cu prietenii;
  • când cumpăraţi ceva de la un magazin;
  • când vă plimbaţi prin oraş;
  • etc.

Analizați care sunt regulile stabilite oficial, în formă scrisă, şi care sunt regulile nescrise, neoficiale. De exemplu, regulile şcolii sunt oficiale. Regulile care ne spun cum să ne comportăm la masă sau când suntem împreună cu familia sau cu prietenii sunt neoficiale.

Timp

Regulă

Oficială/neoficială

07.00

08.00

09.00

10.00

11.00

12.00

13.00

14.00

15.00

16.00

17.00

18.00

19.00

20.00

21.00

22.00

 

Lecția 3: Cine stabilește regulile?

Profesorul le solicită elevilor să citească exemple din tema lor, câte unul sau două exemple fiecare. Urmărește ca elevii să dea exemple atât de reguli oficiale, cât şi de reguli neoficiale

Profesorul selectează două exemple pe care le integrează pe tablă într-o matrice simplă şi explică pasul următor în dezvoltarea matricei, de ex.:

Tipul de regulă

Conţinut

Instituită de …

Aplicată de …

Regulă oficială (de exemplu, o lege)

Nu trebuie să traversaţi strada atunci când semaforul pentru pietoni este roşu.

Regulă neoficială

Nu e frumos să râgâi când stai la masă.

Profesorul invite elevii să-și listeze ideile și sancținile care cred ca se aplică în cazul încălcării regulilor în cele două coloane goale. (Codul rutier – de fapt, o lege – se va dovedi un exemplu uşor de înţeles; esteinstituit de Guvern – ca proiect, şi de Parlament – ca text legislativ); pus în aplicare de poliţie, şi, dacă este necesar, de către instanţe (de exemplu, prin amenzi). Mai dificile, dar poate mai interesante pentru discuție, sunt regulile nescrise (de exemplu, să nu râgâie la masă), sancțiunile fiind specifice familiei sau culturii. Este important ca profesorul să le ofere ocazia de a se comporta ca nişte experţi, cu alte cuvinte, să le solicite multor elevi să ia parte la dialogul din clasă.Informaţiile se notează pe tablă.

Elevii formează grupuri de patru sau cinci. Au sarcina de a-şi împărtăşi exemplele de reguli neoficiale de pe foile de lucru şi de a vedea ce fel de influenţă pot exercita pentru a sprijini respectarea acestora și cum este sancționată încălcarea lor. Sunt aceste reguli specifice unui anumit gen, unor norme sau chiar legi?

Rezultatele sunt prezentate printr-o sesiune plenară. Posibile puncte principale de atins în cadrul discuțiilor:

  • Tipul și ierarhizarea regulilor nescrise în cadrul grupurilor de colegi (cu exemple).
  • Cine definește sau modifică regulile nescrise în cazul în care o lege este încălcată?
  • Reguli nescrise specifice unui gen.
  • Ce posibilități avem pentru a define sau modifica reguli? Când și unde putem lua o poziție în acest sens?

Lecția 4: Cine este autorizat să instituie legi? (Reguli privind instituirea legilor)

Profesorul începe activitatea reamintindu-le elevilor concluziile ultimei lecţii.Elevii au analizat regulile neoficiale şi e posibil să fi descoperit anumite probleme în ceea ce priveşte instituirea şi punerea acestora în aplicare.În cadrul acestei lecţii, ei analizează mai îndeaproape cum ar trebui să fie făcute legile.

Profesorul le dă următorul exemplu (scris cu un marker pe o bucată mare de hârtie sau proiectat):

§1   Bărbaţii născuţi în aprilie nu sunt obligaţi să plătească impozite.

Discuție:Elevii pot comenta liber, pot fi stimulaţi – dacă este necesar – prin intermediul câtorva întrebări deschise. Ideile lor s-ar putea concentra pe aspecte cum ar fi următoarele:

  • Această lege nu este justă, deoarece reprezintă o încălcare a principiului non-discriminării.
  • Discriminează unele grupuri (pe toate femeile, nu doar pe cele născute în aprilie).
  • Servește interesele unui grup mic de oameni – bărbații născuți în aprilie.
  • Legile trebuie să servească binelui comun. Prin urmare, astfel de legi trebuie evitate.
  • Legile injuste vor semăna conflict în cadrul unei comunităţi şi e posibil chiar să o şi distrugă.

Elevii formează grupuri de câte patru sau cinci şi primesc următoarea sarcină: elevii vor discuta despre regulile şi principiile necesare care le oferă protecţie împotriva legislaţiei incorecte. Ar trebui să convină asupra unui număr de cel mult trei elemente cheie pentru prezentarea lor ulterioară.

Au loc prezentări, discuții, comparații în cadrului unei sesiuni în plen.

Cine realizează, de fapt, legile în țara voastră? Profesorul face recapitularea cunoștințelor elevilor și rezumă informațiile prezentate. Principalele teme de discuție: Constituţia include drepturile omului, precum şi principiile egalităţii şi ale libertăţii personale. Mai conţine, de asemenea, o secţiune care defineşte cine poate institui legile: un grup de reprezentanţi care adoptă o lege prin intermediul unui vot majoritar.

Mai conţine, de asemenea, o secţiune care defineşte cine poate institui legile: un grup de reprezentanţi care adoptă o lege prin intermediul unui vot majoritar.Unele proiecte de lege sunt stabilite prin vot direct.

Eventual, poate fi purtată o discuție finală prin care să se treacă în revistă ce a fost învățat în cadrul acestei unități cât și despre perspectivele unui viitor adult într-o societate definite de norme și legi.