5. Abordarea pedagogică: învățarea cu ajutorul exemplelor

Acest manual adoptă abordarea inductivă clasică de a preda folosind exemple. Prin intermediul studierii sau al experimentării unuia sau al mai multor exemple, elevii pot asimila un principiu sau o viziune abstractă, generală. Manualul prezintă cei trei paşi pe care trebuie să-i facă profesorii atunci când doresc să folosească exemplele în predare:

1. Alegerea atentă a unuia sau a mai mutor exemple; stabilirea celui mai bun context sau metodă pentru a prezenta exemplul/ exemplele elevilor.
2. Stabilirea unor etape clare de discuţie şi reflecţie, prin care elevii vor înţelege şi vor ajunge să cunoască aspecte generale și conceptele de bază pe care exemplul le-a pus în evidenţă.
3. Crearea unor situații adecvate pentru ca elevii să aplice noile cunoștințe în context noi (transfer de cunoștințe).

Pentru a sprijini profesorul să parcurgă etapa a doua, matricea următoare va fi folosită pentru toate temele, abordându-se cele trei dimensiuni ale educației pentru cetățenie demcratică și pentru drepturile copilului. Sunt sugerate întrebări cheie pentru ghidarea procesul de reflecţie al elevilor în clasă. Efortul de reflecţie parcurs de elevi este important, deoarece obiectivele învăţării n-ar trebui să rămână în mintea profesorilor sau a elevilor, ci trebuie exprimate de elevi cu propriile lor cuvinte, ca ceva ce au înţeles, experimentat, pentru care s-au pregătit sau pe care vor să-l pună în practică în viitor. Prin împărtăşirea opiniilor/ gândurilor în clasă, elevii beneficiază reciproc, la fel și întreaga comunitate a clasei.

Învăţarea va deveni mai puternică şi eficace dacă elevii vor şti de ce şi pentru ce învaţă anumite informaţii, concepte şi categorii, abilități,moduri sau principii de conduită în comunităţile democratice. Etapele de reflecţie şi de discuţie, prin urmare, nu ar trebui doar să tragă concluzii generale pe baza exemplelor concrete, cişi să abordeze întregul proces de învăţare. În termenii învăţării constructiviste, elevii vor conştientiza propriul stil de învățare, vorafla ce tip de cursant sunt, care sunt punctele lor forte şi nevoile lor specifice de învăţare. Predarea în spiritul drepturilor omului („prin” acestea) îi încurajează pe profesori să le pună la dispoziţie elevilor spaţiul şi timpul necesare pentru a învăța în concordanță cu propriile nevoi. Astfel, este posibil să ne dăm seama de profilul nostru de persoană care învață, ca parte a identității noastre.

Din perspectiva conducerii democratice, profesorul ar trebui, de asemenea,să discute cu elevii care sunt obiectivele învățării,mod în care planificarea lecţiilor ar deveni un exerciţiu de adoptare democratică a deciziilor.

În sfârşit, această formă de meta-învăţare aplicabilă activităților de educație pentru drepturile copilului ne arată cum să-i învățăm pe elevi să-şi organizeze propriul proces de învăţare. În societăţile moderne, procesele de schimbare, de exemplu, din cadrul societăţii, al tehnologiei, al economiei, al globalizării sau al mediului devin mai dinamice şi complexe. Acest fapt le impune noi provocări generaţiilor viitoare – pentru a reuşi în viaţa profesională şi pentru a participa la luarea deciziilor, se vor angaja într-un proces de învăţare pe tot parcursul vieţii, fiind nevoiți să soluţioneze probleme pe care nu le poate anticipa nimeni în prezent, în cadrul şcolii. Prin urmare, elevii noştri trebuie să devină experţi în învăţarea prin colaborare, lucrul în proiecte, evaluarea proceselor şi rezolvarea de probleme. În acest manual, am sugerat câţiva paşi mici pentru copiii care se afla la începutul vieţii lor de învăţăcei.