7. Predarea drepturilor copilului: întrebări cheie care să ghideze alegerea metodelor didactice
Living Democracy » Textbooks » Explorarea drepturilor copilului » Partea a 2-a: Informații suport » 7. Predarea drepturilor copilului: întrebări cheie care să ghideze alegerea metodelor didacticeAm încercat în acest manual să descriem mici proiecte pentru predarea drepturilor copilului într-un mod care să promoveze învăţarea bazată pe sarcini, concentrarea pe soluţionarea de probleme, predarea-învăţarea interactivă şi centrată pe elev, şcoala ca un model de societate, ghidată de principiile drepturilor omului şi ale copilului. Profesorul poate transfera această abordare către alte teme sau sarcini. Metodele didactice reprezintă o parte importantă a mesajului. Alegerea adecvată a metodelor care susţin conţinutul şi învăţarea poate fi observată în întregul manual. Următoarele întrebări cheie pot servi drept linii directoare atunci când se planifică şi alte proiecte de acest tip.
Întrebări cheie |
Referințe la modulele din manual |
Temele şi metodele sunt adaptate cunoştinţelor, atitudinilor şi aşteptărilor elevilor? |
Profesorul trebuie să ia această decizie şi să hotărască de ce fel de îndrumări au nevoie elevii. |
Structura elevilor (de exemplu, gen, origine etnică şi nevoi de învăţare) defineşte condiţiile de învăţare din clasă. Profesorul a avut în vedere aceste condiţii specifice atunci când a ales metodele? |
Doar profesorul poate răspunde la această întrebare. Condiţiile specifice de învăţare dintr-o clasă pot necesita ca un proiect să fie modificat, pentru a ține cont de anumite aspecte sau nevoi. |
Metodele au stimulat şi păstrat dorinţa elevilor de a învăţa? |
Abordarea generală a învăţării bazate pe sarcini din cadrul acestor module asigură implicarea activă a elevilor. |
Metodele susţin iniţiativa personală a elevilor şi le permit să-şi organizeze procesul de învăţare? |
Demersul didactic a fost elaborat sub forma proiectelor, acordând elevilor responsabilitatea pentru activitatea lor, inclusiv responsabilitatea pentru gestionarea timpului. Riscul de eşec corespunde situaţiilor din viaţa reala şi, tratat cu empatie, oferă importante ocazii de învăţare. |
Metodele permit elevilor să își expună experienţa şi acţiunile lor personale? |
Toate modulele includ o etapă de informare, iar unele dintre acestea solicită elevilor să reflecteze asupra experienţelor anterioare de învăţare. |
Metodele îi încurajează pe elevi să analizeze problemele şi temele din perspective diferite? |
De ex., unitatea de învățare 1 – Am un nume. Copiii conştientizează modul în care se percep unii pe ceilalţi şi că fiecare individ are o personalitate unică. De ex., unitatea de învățare 8 – Construim un afiş. Un drept al copilului este analizat din diferite puncte de vedere. |
Metodele susţin gândirea critică şi discuţiile din clasă? |
Toate proiectele includ discuţii şi elemente de stimulare a gândirii critice. |
Metodele permit învăţarea cu „mintea, inima şi mâna”? |
Crearea unei opere de artă, a unei cutii de comori, acționarea ca magicieni! |
Metodele permit elevilor să-şi valorifice competenţele în practică? |
Învăţarea în diferite medii (lucru individual, învăţare prin cooperare, sesiuni plenare). Proiectele conduc la rezultate vizibile. Reflectarea asupra învăţării îi ajută pe elevi să-şi conştientizeze progresele şi realizările. |
Metodele le permit diferitelor tipuri de persoane să înveţe în moduri diferite (învăţarea constructivistă)? |
Diferitele contexte de învăţare şi gama largă de activităţi le permit diferitelor tipuri de elevi să lucreze şi să se dezvolte conform nevoilor proprii. |
Metodele îi ajută pe elevi să-şi dezvolte competențe de bază (de exemplu, strângerea deinformaţii, efectuareaunei prezentări, planificarea unui proiect, lucrul pe echipe)? |
Lucrul în proiecte favorizează formarea competențelor de bază, precum: strângerea de informaţii, efectuarea unei prezentări, planificarea unui proiect, lucrul pe echipe. |