Exerciţiul 2.2. – Sisteme de valori

Mod de lucru

O listă de 20 de valori, fără o anumită ordine, este dată fiecărui elev: succes social, dragoste, obedienţă, siguranţă, pace, ordine, demnitate umană, a se simţi bine cu sine, egalitate, respect pentru ceilalţi, onestitate, familie, solidaritate, responsabilitate, justiţie, toleranţă, libertate, competiţie, sănătate, patriotism.

1. Elevii lucrează în perechi.
2. Profesorul le cere elevilor să grupeze valorile de pe listă în trei categorii. „În primul rând, menţionaţi-le pe cele care par să fie cele mai importante pentru voi; în al doilea rând, pe cele mai puţin importante; iar în final pe cele care sunt neclasificabile.” Această activitate trebuie efectuată fără grabă şi după o anumită reflecţie.
3. Feedback-ul are loc în grupuri de perechi alternative, prin discuţii.
   Nu există nicio ierarhie preferabilă în detrimentul alteia. Nu se va da nicio evaluare şi nicio notă pentru activitate.
   Profesorul ar trebui să evidențieze diferenţa dintre valorile simple, ideale şi valorile efective – cele care iau în considerare un tip de comportament.
4. Cereţi elevilor să păstreze lista cu primele alegeri.

Extindere

1. Elevii formează grupuri de câte trei şi compară sistemele lor de valori (lista primei alegeri) răspunzând la următoarele întrebări:
   • De ce am ales această valoare ca fiind cea mai importantă?
   • Are această valoare vreo importanţă pentru comportamentul meu efectiv?
   • Care sunt obstacolele în calea realizării sale?
   • Cu ce conflict mă confrunt?
   • Ce pot să fac pentru a-l rezolva?
   • Care sunt atitudinile individualiste faţă de angajamentele colective autentice?
2. Elevii grupează valorile în categorii, de exemplu etică generală sau drepturi ale omului, utilizare practică, succes general sau social.
   Ce grupare pare a fi cea mai semnificativă?
   Atunci când se confruntă cu o alegere, o persoană poate să acţioneze fără să gândească, conform obiceiului, sau poate să caute ceea ce ar părea să fie cele mai bune motive pentru acţiune. Ne gândim la valori atunci când ne întrebăm nu care sunt cele mai bune mijloace pentru a atinge un obiectiv, ci ce obiectiv ar trebui ales.
3. Acest proces oferă o soluţie acceptabilă pentru toate părţile care se confruntă cu argumente contrare atunci când există un conflict de interese. Deşi suntem adesea tentaţi să folosim termeni morali pentru apărarea intereselor personale, anumite principii funcţionează. Respectul pentru persoană este un principiu, o regulă care face ca acceptarea sau respingerea unei categorii de acţiuni să fie posibilă.
   Cel mai sigur criteriu pentru a şti dacă o regulă de comportament favorizează respectul pentru persoană este reciprocitatea. Aceasta ne determină să acordăm intereselor celorlalți aceeași importanță pe care o acordăm propriilor interese.
   În grupuri, elevii ar trebui să formuleze câteva principii cum ar fi:
   • legea trebuie întotdeauna respectată;
   • toată lumea are dreptul de a-şi trăi viaţa aşa cum consideră că este adecvat.

Apoi, pot identifica punctele de vedere exprimate şi principiile.