Capitolul 8 – Abordarea conflictului

Living Democracy » Textbooks » Predarea democraţiei » Capitolul 8 – Abordarea conflictului

V6_P79&99

Introducere

Ilustraţia prezintă doi tineri care se ceartă. Ei stau faţă în faţă la o masă. Unul dintre ei flutură un steag, celălalt încleştează pumnul, dezgolindu-şi dinţii. Părul le este ridicat, ceea ce le dă adversarilor un aspect fioros. În cazul în care asta ar fi tot, ne-am aştepta ca acest conflict să degenereze: cei doi bărbaţi s-ar ridica în curând şi ar recurge la violenţă fizică. Dar există un al doilea element în imagine: cei doi bărbaţi îşi strâng mâinile, ca un semn de acord şi compromis. Ei doar vorbesc – poate strigă unul la altul -, dar fără violenţă.

Imaginea arată simultan ceea ce are loc succesiv în viaţa reală: dacă ne-am apăra interesele, opiniile şi valorile, am fi implicaţi uneori în conflicte. Pentru a rezolva astfel de conflicte, trebuie să fim capabili şi dornici să ajungem la un acord şi, de asemenea, la un compromis. Mai întâi argumentarea şi marcarea extremelor, apoi căutarea unui acord şi a unui compromis constituie un proces de identificare şi de rezolvare a conflictelor.

Podeaua în formă de stea poate fi, de asemenea, semnificativă. Împărtăşim o comunitate – de exemplu planeta noastră, familia noastră, şcoala noastră. Nu avem altele. Prin urmare, depindem unii de alţii, iar abordarea conflictelor şi rezolvarea acestora trebuie să fie guvernate de principii şi reguli comune. Conflictul, ca atare, nu este nimic rău. Drepturile omului conduc la pluralism şi la concurenţa intereselor, ceea ce creşte probabilitatea de conflict. Soluţionarea adecvată a conflictelor poate duce la armonie, în timp ce încercarea de a suprima conflictul prin mijloace autoritare sau de a-l rezolva în mod nedrept pot conduce la perturbarea unei comunităţi.

Rezolvarea conflictelor este, într-o anumită măsură, o abilitate care pot fi predată. Iată punctul central al exerciţiilor din acest capitol. Exercițiile propuse oferă elevului instrumente, moduri structurate de a proceda pentru rezolvarea şi medierea conflictelor. În al doilea rând, corectitudinea rezolvării conflictelor este importantă, iar aceasta se referă la valorile şi cultura comportamentului într-o situaţie de conflict. În mod ideal, un conflict ar trebui să fie depăşit printr-o soluţie de tip câştig-câştig. În cazul în care nu este posibil, trebuie să se acţioneze cu grijă nu pentru a genera învinşi, ci mai degrabă pentru a găsi un compromis care menţine un echilibru în împărţirea avantajelor şi dezavantajelor. Privite dintr-o perspectivă mai largă, părţile interesate includ nu numai adversari care sunt direct implicaţi, dar şi comunitatea şi mediul ca întreg.