Exerciţiul 8.7. – Minorităţi
Living Democracy » Textbooks » Predarea democraţiei » Capitolul 8 – Abordarea conflictului » Exerciţiul 8.7. – Minorităţi| Obiectiv | Elevii înţeleg că excluderea poate fi rezultatul nu numai al modului în care alţi membrii din societate îi văd, dar şi al modului în care îi văd membrii propriului grup. |
| Resurse |
Un set de cartonaşe pozitive şi un set de cartonaşe negative pentru fiecare grup. Două foi de flipchart pentru fiecare grup, una care menţionează cuvântul „SENTIMENTE”, iar cealaltă cuvântul „ACŢIUNI”. Markere. |
Mod de lucru
La începutul jocului, este esenţial ca elevii să nu aibă nicio idee despre ce reprezintă ei, în caz contrar ar putea apela imediat la idei preconcepute care ar distorsiona cursul jocului.
Jocul este un exemplu de încadrare atentă şi complexă realizată de către profesor. În cadrul strict, elevii au o mare libertate de a dezvolta şi de a exprima ideile şi experienţele lor.
- Elevii formează grupuri de patru-şase persoane (preferabil nu mai mult).
- Fiecare grup primeşte un set de cartonaşe pozitive, un marker şi cele două foi de hârtie flipchart. Profesorul le cere să numească o persoană care să consemneze comentariile şi reacţiile grupului pe foile de flipchart. Ca alternativă, toţi membrii grupului îşi consemnează propriile reacţii.
- Profesorul le spune elevilor că nu se vor reprezenta pe ei în timpul exerciţiului, ci vor acţiona ca membri ai unui grup minoritar. Pe moment, ar trebui să întrebe cine sunt, dar şi să ţină cont că mesajele de pe cartonaşe îi descriu pe ei şi situaţia lor.
- Pe rând, elevii citesc cu voce tare unul dintre cartonaşe celorlalţi membri ai grupului. Atunci când au citit toate cele şase cartonaşe, aceştia scriu răspunsurile lor la întrebarea „Cum vă simţiţi ca membru al acestui grup?”, pe foaia intitulată „SENTIMENTE”.
- Profesorul distribuie fiecărui grup, şase cartonaşe negative, iar elevii repetă pasul 4.
- Profesorul le cere elevilor să răspundă la următoarea întrebare „Ce aţi face dacă aţi fi într-o situaţie similară?” Răspunsurile se vor scrie pe foaia intitulată „ACŢIUNI”. Elevii ar trebui să ţină cont de faptul că se află încă în acelaşi grup care şi-a exprimat sentimentele pe prima foaie de flipchart. Poate că ceva ce au simţit sau au scris pe acea foaie i-ar putea ajuta să decidă cum să acţioneze.
- Activitate în plen:
- Fiecare grup îşi prezintă restului clasei sentimentele , aşa cum sunt acestea scrise în foaia cu titlul „SENTIMENTE”.
- Atunci când toate grupurile au terminat partea I, profesorul le cere să îşi prezinte sugestiile scrise pe foaia intitulată „ACŢIUNI”. Clasa ar trebui să identifice acţiuni constructive şi acte de violenţă, precum şi diferenţe între şi în cadrul grupurilor.
- Profesorul îi întreabă pe elevi cum au lucrat în grup şi dacă s-au confruntat cu probleme în efectuarea exerciţiului (cooperare, conducere etc.) şi ce cred că au învăţat din exerciţiu: despre ei înşişi, despre reacţiile lor şi despre grup. Pot stabili o relaţie între grupul minoritar pe care l-au reprezentat şi alte grupuri pe care s-ar putea să le cunoască?
- În cele din urmă, profesorul le spune elevilor că grupul pe care l-au reprezentat este grupul Tinichigiilor, cunoscuţi ca rromi sau ţigani.
Extindere
Elevii îşi compară ideile cu cele din Convenţia internaţională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.8 Elevii pot, de asemenea, să exploreze dacă situaţia descrisă pare să corespundă cu cea din ţara lor, ce măsuri sunt luate de autorităţi pentru a trata problema şi care dintre măsurile sugerate de acestea rezultă din Convenţie.
Materiale
Set de cartonaşe pozitive şi negative
| Casele noastre sunt diferite faţă de cele ale altora. Ele sunt speciale, iar nouă ne plac foarte mult. Ne place să păstrăm tradiţiile. | Programele TV şi presa nu spun adevărul despre noi. Ele afirmă că noi suntem o problemă. Nu ne lasă să spunem versiunea noastră. |
| Avem multe aptitudini. Facem toate felurile de muncă manuală şi meşteşugărească. Activitatea noastră reprezintă o contribuţie majoră pentru ţara în care trăim. | Unii oameni ne tratează urât şi ne atribuie nume urâte. Uneori suntem atacaţi fără motiv. Mii de oameni de-ai noştri au fost ucişi în străinătate, nu cu foarte mult timp în urmă. |
| În trecut, oamenii noştri au făcut multe acte de bravură. Ne place să ne aducem aminte de istoria noastră. | Nu avem niciodată apă curentă, gunoiul ne este ridicat rar. |
| Suntem foarte independenţi. Preferăm să avem grijă de noi. Nu datorăm nimic nimănui. | Unii doctori nu vor să ne trateze atunci când suntem bolnavi. Ne este greu să ajungem să beneficiem de asigurări sociale. |
| Ne place să ne adunăm, să povestim şi să cântăm. Credem că acest lucru este foarte important pentru a ne bucura de viaţă. | Oamenii nu ne vor în vecinătatea lor. Unii nu vor să ne dea de lucru din cauza a ceea ce suntem. |
| Încercăm să trăim lângă familie şi prieteni. Avem grijă, foarte bine, de bătrânii din comunitatea noastră. Ne adorăm copiii. | Uneori avem probleme cu poliţia şi cu autorităţile municipale din cauza locului în care se întâmplă să fim. |
8. Convenţia Internaţională privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, la 20 noiembrie 1963. Textul este accesibil pe Internet.
